Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean, vă propune, ca exponat al lunii noiembrie, o cană multifaţetată descoperită în anul 1977, cu ocazia săpăturilor de salvare desfăşurate de arheologii muzeului, pe strada Flacăra a municipiului Călărași.
Piesa, aflată în patrimoniul instituției culturale cu numărul de inventar 21369, este realizată dintr-o pastă bună cu rare intruziuni de calcar, fiind arsă reducător și uniform, de culoare cenuşiu-cimentos, lucrată la roata olarului. Suprafaţa corpului este lustruită, având decorul faţetat alcătuit din 12 haşuri verticale. Buza este invazată, gâtul scurt, corpul bitronconic cu diametrul maxim în partea inferioară a corpului. Fundul este profilat, plat. Toarta este aplicată în unghi ascuţit, în bandă dreptunghiulară, aplicată de pe umăr pe corpul vasului.
Dimensiunile sale sunt: H=16cm, Dg.=7cm, Db.=6cm. Piesa este încadrată cronologic în sec. IV. p. Ch. și aparține Culturii Sântana de Mureș – Cerneahov.
Această cultură este răspândită în țara noastră pe toată suprafața teritoriului carpato- dunărean, cu excepția Dobrogei, având legătură cu perioada de dominație a goților după momentul retragerii trupelor armatei și administrației romane din Dacia.
Ceramica cenuşie a continuat să fie produsă și perfecţionată pe vaste arii geografice deşi fenomenul migraţiilor a antrenat evenimente politice, transformări sociale, apariţia şi dispariţia unor entități statale efemere. Este întalnită în cultura carpică atribuită geţilor liberi şi capătă trăsături speciale în cultura Sântana de Mureş, unde se remarcă particularităţi atribuite unor influenţe germanice. Ne referim la profilul unghiular al unor căni, ulcioare şi pahare, decorul faţetat şi culoarea gri, uşor metalizată.
Piesa este expusă în spațiul expozițional al Secției Arheologie, a M.D.J. Călărași, în cadrul expoziției ,, Evoluția comunităților umane la Dunărea de Jos”, deschisă după următorul program: L-V(8- 16), S-D (9-17).
Bibliografie: Emilia Corbu, Catalogul Expoziției Carafa Cenușie. Călătorie în lumea ceramicii arheologice cenușii, Slobozia, 2012, pag.16-32.