Ministerul Educației a anunțat că România va fi prima țară din lume care va introduce Alfabetul Scripor destinat nevăzătorilor.
Joi, 06 februarie 2020, la sediul Ministerului Educației și Cercetării din România, a avut loc o întâlnire între ministrul Monica Anisie și Scripor Tudor Paul – inventatorul Alfabetului Tactil al Culorilor. Invenția care îi poartă numele, Alfabetul Scripor, a fost premiată la Salonul de Invenții și Inovații de la Geneva cu Medalia de Aur la categoria Educație, Cultură și Artă și a primit Premiul Special al Asociației Inventatorilor din Germania. Discuțiile s-au axat pe multitudinea de avantaje directe de care persoanele nevăzătoare sau cu alte dizabilități, precum tulburări de spectru autist sau Sindrom Down, vor putea beneficia după implementarea acestui alfabet tactil al culorilor. Acesta oferă soluții concrete și le va permite acestora accesul la educație incluzivă în mod complet, gratuit și voluntar.
“În cursul săptămânii viitoare (n.r. săptămâna aceasta), se va semna protocolul de colaborare între Ministerul Educației și Cercetării din România și Asociația Alfabetul Scripor, protocol care prevede implementarea la nivel național și a acestui tip de alfabet. Astfel, România va deveni, oficial, prima țară din lume care implementează Alfabetul Scripor destinat persoanelor nevăzătoare sau cu alte dizabilități”, transmite Ministerul Educației.
După mai bine de șapte ani de cercetări și teste, Tudor Paul Scripor a găsit soluția reprezentării tactilo-grafice a culorii și a nuanței, printr-un simbol. Alfabetul Scripor este un limbaj universal, iar simbolurile culorilor pot fi ușor recunoscute în orice poziție. Acest alfabet inovator este compus din doar 10 elemente tactilo-grafice și poate fi învățat de oricine, fiind util în special persoanelor cu dizabilități vizuale și intelectuale, permițând tuturor să trăiască complet și accesibil într-o lume covârșitor vizuală. Alfabetul Scripor folosește atât forme geometrice bidimensionale, cât și un sistem simplu de puncte, astfel încât utilizatorul poate avea două moduri de obținere a informațiilor prin atingere.