Controversata Ordonanță „Trenuleț” a fost adoptată de Guvernul României, în data de 30 decembrie 2024. Aceasta se traduce prin pensii și salarii înghețate, tichete și vouchere tăiate, dar și taxe majorate. Pe motiv că anul acesta va fi încheiat cu un deficit record, de aproape 9%, statul român va tăia din chetuieli prin Ordonanța de Urgență menționată anterior. Sectoare întregi, precum IT, Construcții și HoReCa, vor fi puternic afectate de aceste măsuri de austeritate ale Guvernului.
Bugetarii vor fi cei direct vizați de noile măsuri ale Ordonanței „trenuleț”, salariile acestora urmând a fi înghețate în anul care bate la ușă (n.r. 2025). Valoarea voucherelor de vacanță se va înjumătăți. De asemenea, angajații de la stat vor putea beneficia de vouchere de vacanță doar dacă vor achiziționa pachete turistice în valoare de 1.600 de lei. După adoptarea acestei ordonanțe, nemulțumirile au început să apară, având loc proteste de amploare în țară și în fața Palatului Victoria.
Angajații companiilor de stat nu vor mai primi tichete de masă.
Pensiile nu mai cresc cu 12%, așa cum promiteau guvernanții în campania electorală.
Și mediul privat va avea de suferit, astfel că va exista o impozitare mai dură pentru microîntreprinderi, iar impozitul pe dividende va crește.
Măsurile fiscale ar urma să între în vigoare de la 1 ianuarie 2025, însă ordonanța ar putea suferi modificări, mai ales că, potrivit unor surse, această ordonanță ar fi primit aviz nefavorabil de la Consiliul Economic și Social (CES).
„Vorbim într-adevăr despre o ordonanță de urgență pentru ajustare multisectorială. România are nevoie de o corectare amplă a nivelului de cheltuieli publice, este fără tăgadă. Iar această ordonanță ne ajută să intrăm într-o zonă de credibilitate, necesară pentru a corecta traiectoria construcției bugetare. Anul următor este un an al solidarității, în care economia trebuie să se sprijine în primul și în primul rând pe mediul privat, pe investițiile publice masive, finanțate de la bugetul european și din cel național, dar avem nevoie și de acele reașezări fiscale în zona mediului privat, astfel încât să menținem atractivitatea investițională a României. Situația nu este ușoară. Înțelegem nemulțumirile. Venim după ani grei de pandemie, de inflație, criza energiei, război la graniță și un an electoral destul de complicat. Oamenii au trecut prin foarte multe încercări. Este normal ca statul, în momentul în care ne confruntăm cu o asemenea situație, să se uite în primul rând în propria ogradă și să răspundă cerințelor mediului privat, dar și așteptărilor cetățenilor, să taie masiv din propriile cheltuieli, să devină un stat mai suplu, să devină un stat care își respectă cetățenii, un stat care oferă servicii publice de calitate la un cost mai mic. Asta înseamnă reașezarea, asta înseamnă ajustarea multisectorială. Spre comparație, față de aceste tăieri de cheltuieli bugetare de peste 120 de miliarde de lei, pe partea de venituri sunt afectate acele întreprinderi mici și mijlocii și acele persoane fizice care vor contribui cu aproximativ 7 miliarde de lei la acest nou echilibru. Practic, 95% din efort se dorește să fie făcut pe partea statului român, așa cum am spus, cu direcție către un stat mai suplu, un stat care își respectă mai mult antreprenorii și cetățenii. Dar să ne uităm un pic la cifre. România a depus anul trecut un plan fiscal la Comisia Europeană. A fost nevoie de acest lucru pentru că anul trecut, față de deficitul bugetar prognozat la început, România a depășit aceste prognoze, a depășit aceste cifre. Au fost aduse cheltuieli suplimentare de aproape 70 de miliarde de lei în bugetul național consolidat, în bugetul general consolidat. Cifrele au mai fost prezentate, peste 18 miliarde pentru salarii, 13 miliarde pentru asistență socială, pensii, 11 miliarde pentru bunuri și servicii, dar și zeci de miliarde pentru investiții și pentru subvenții, CNI și alte companii care realizează investiții publice prin care a fost susținut mediul privat. Pentru a ne îndrepta către acel deficit de 3% a fost nevoie de planul fiscal de 7 ani prezentat de România la Comisia Europeană și plan fiscal pe care l-am regăsit în Ministerul Finanțelor în această formă. A fost nevoie și de acele asumări din partea României, care și ele fac parte din acest plan fiscal. Execuția bugetară la sfârșitul lunii noiembrie arăta un deficit bugetar de 7,11%. Acest deficit până am preluat eu mandatul a depășit 8,5% și vedem unde se va opri, undeva într-o zi, două zile, sigur o să fie sub 9%, dar în perioada în care au fost, au avut loc negocierile în coaliție, de exemplu, au mai fost făcute plăți, au fost modificate, s-au modificat aceste cifre. Practic, și execuția preliminară ne arată un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB, situându-l undeva în jurul cifrei de 150 de miliarde de lei. Și dați-mi voie să fac câteva considerații politice. În momentul în care am început negocierile pentru formarea acestui guvern am văzut prima dată cifrele reale prezentate atunci de colegii noștri de coaliție. Iar noi, spre deosebire de alții, în momentul respectiv, nu ne-am ridicat de la masă. Spre deosebire de alții, am decis să susținem acest guvern, să facem parte din această coaliție, să asigurăm o majoritate parlamentară pentru a ieși din această situație dificilă. Fără UDMR, probabil în momentul de față am avea un guvern minoritar, am avea haos. Și noi când am intrat în această coaliție nu am intrat ca să fim spectatori, am intrat ca să muncim, am intrat pentru a ne asuma răspunderi. Nu am luat ministere ușoare. Eu personal mi-am asumat acest rol ingrat de ministru al finanțelor și de viceprim-ministru în această situație grea. Vrem să rămânem în continuare vocea rațiunii în acest guvern. Vrem să schimbăm obiceiuri și vrem să aducem România pe o traiectorie a credibilității, a sustenabilității, a echității sociale și a respectului față de cetățean și față de antreprenori. Înțelegem nemulțumirile, dar sunt convins că împreună putem să reușim. Dar este nevoie să păstrăm atât nivelul investițiilor, cât și predictibilitatea și seriozitatea în fața investitorilor străini, în fața instituțiilor financiare internaționale, în fața celor care ne ajută să finanțăm acest deficit de peste 8,5%.
Ordonanța pe care am aprobat-o astăzi, ordonanța de ajustare multisectorială, prevede în primul și în primul rând asigurarea plăților drepturilor de care beneficiau cetățenii români bugetari sau cei care sunt legați de sistemul public bugetar la nivelul lunii noiembrie 2024. Obiectivul nostru primordial este să nu avem derapaje și să putem asigura plata tuturor acestor angajamente ale guvernului din 2024, la nivelul sfârșitului anului 2024, până la sfârșitul lunii decembrie 2025. Este cel mai important lucru pe care trebuie să îl realizăm și îl vom realiza prin aprobarea bugetului de stat, prin încadrarea cifrelor macroeconomice și cifrelor bugetare în angajamentele României față de Comisia Europeană, astfel încât să intrăm pe traiectoria de redresare asumată de România pentru următorii șapte ani. Au fost prezentate cifrele cu privire la economiile care se fac pe fiecare domeniu în parte, începând cu neindexarea salariilor, neindexarea pensiilor, oprirea plății sporurilor peste cele care au fost valabile în 2024, nu se mai plătesc anumite cheltuieli nici la nivelul partidelor politice, nici la nivelul Parlamentului, nici la nivelul deputaților, aleșilor, demnitarilor, ș.a.m.d. Sunt într-adevăr trei măsuri fiscale care trebuie prezentate și care trebuie explicate. Dacă ar fi fost timp, normal ar fi fost să avem o dezbatere amplă, premergătoare. Având în vedere situația creată, având în vedere că Guvernul s-a format după sau imediat înainte de Crăciun, având în vedere că această ordonanță trebuia aprobată anul acesta, Guvernul a decis următoarele: majorarea cotei de impozitare a impozitului pe dividende de la opt la 10% pentru dividendele plătite; pentru dividendele din anul 2025, plățile se vor face în cursul anului 2025 sau în 2026. Veniturile estimate în plus sunt de 1,4 miliarde de lei. De asemenea, conform angajamentului față de Comisia Europeană și conform PNRR și jaloanelor din PNRR, s-a decis ca începând cu anul 2025, plafonul pentru microîntreprinderi să fie scăzut la echivalentul la 250.000 euro pentru impozitul pe venit, urmând ca în 2026 să intrăm pe un plafon de 100.000 euro. De asemenea au fost eliminate facilitățile acordate pentru persoanele fizice care realizează venituri în domeniile agricultură, construcții și crearea de programe pentru calculator. Aceste persoane vor intra pe un sistem de impozitare standard, conform Codului fiscal, așa cum se face la toate celelalte categorii de persoane care realizează venituri în România. Se menține, de asemenea, suma de 300 lei ca sumă din salariu, sumă neimpozabilă care se deduce din suma impozabilă înainte de calculul impozitului pe venit. Având aceste decizii, având în vedere aceste măsuri, România rămâne un stat stabil. România se va baza în continuare pe partenerii europeni, pe partenerii din NATO. Și chiar dacă trecem temporar printr-o perioadă ce impune o corectare de echilibre bugetare, avem un plan deja aprobat de Bruxelles pentru 7 ani. Avem parteneri cu care putem să trecem peste această perioadă și putem asigura sustenabilitate și putem asigura, în primul și în primul rând, plata drepturilor câștigate. Cred că vorbim despre o reașezare corectă, fermă, în detrimentul statului obez. Este primul pas către formarea unui stat suplu, în slujba cetățenilor. Vom susține în continuare investițiile publice. Nu voi permite niciodată ca deficitul bugetar să se realizeze, să se încadreze în limitele impuse pe seama investițiilor. S-a făcut acest lucru de foarte multe ori /din/ România. Efectele au fost negative, câteodată devastatoare și nu ne mai permitem ca economia să nu beneficieze de sprijinul de care are nevoie pentru a se menține și pentru a se dezvolta.
Avem timp suficient pentru a așeza temeinic măsurile convenite, pentru a creiona un buget la începutul lunii ianuarie și pentru a aproba acest buget până la sfârșitul lunii ianuarie dacă lucrurile merg conform planurilor”, a declarat, într-un briefing de presă susținut la finalul ședinței de Guvern, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna.
„Ultima prognoză oficială a Comisiei Europene din noiembrie, dar și datele venite în decembrie de la Comisia Națională de Prognoză au fost mult mai pesimiste decât așteptările specialiștilor. Situația s-a deteriorat accelerat în majoritatea statelor UE începând cu a doua parte a lunii octombrie, iar acest lucru nu avea cum să ocolească România.
Noi avem deja un deficit ridicat în acest an deoarece cheltuielile au fost mai mari cu 69 de miliarde de lei, adică 3,92% din PIB față de ceea ce era prevăzut în buget. Însă niciun om de bună credință nu poate critica că am mărit pensiile de două ori și am eliminat inechitățile pentru 3,8 milioane de pensionari sau că am majorat salariile profesorilor, medicilor, polițiștilor sau militarilor. Nimeni nu poate contesta că a trebuit să acordăm bani în plus pentru a menține facturile la energie și gaze neschimbate pentru populație și economie, că am mărit fondurile pentru sănătate sau că am făcut investiții record în infrastructură. Toate împrumuturile au fost pentru a construi autostrăzi, școli, spitale și pentru a achita datoriile din urmă.
Vreau să anunț că nu regret nici una dintre aceste măsuri. Pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni și am ajutat economia prin investiții majore.
Avem însă înainte un an dificil din punct de vedere economic, iar în fața cifrelor și a realității trebuie să adoptăm rapid măsuri care să protejeze România de eventuale riscuri financiare majore.
Un comportament economic iresponsabil în acest moment ar însemna automat scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente și șomaj pentru foarte mulți români.
De aceea, am hotărât împreună cu partenerii de coaliție să adoptăm azi așa-zisa Ordonanță „Trenuleț” pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025, așa cum ne-am angajat în fața Comisiei Europene prin Planul Fiscal.
Am obținut o prelungire de la 4 la 7 ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene și din PNRR atât de necesare pentru a continua modernizarea României.
Această ordonanță nu este una a „austerității” sau a „sărăciei”. Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis de școli și spitale.
Am structurat această ordonanță pe trei obiective fundamentale: stoparea creșterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, respectiv 19 miliarde de lei și majorarea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale de care are nevoie prin PNRR
Adoptăm astăzi măsuri clare privind reforma statului și reducerea cheltuielilor publice. Și începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi înghețate și în acest an, iar partidele vor primi sume reduse cu 25% mai puțini bani. Apoi vom continuăm cu aparatul bugetar. În acest an, nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri și premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanță și evaluări. Angajările la stat vor fi înghețate în 2025. Și vom trece rapid la desființarea și comasarea de instituții și agenții publice.
Vom prelua un model deja consacrat și vom înființa Departamentul pentru eficientizarea activității guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor. Precizez, că în acest departament care va fi cu specialiști din alte zone guvernamentale, se va lucra pro bono.
În același timp, trebuie să luăm măsuri de creștere a veniturilor la bugetul de stat. Am adoptat acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creșterii economice. Am refuzat să tăiem de la investiții sau să creștem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creșterea TVA care ar fi dus la creșterea inflației.
Așadar, eliminăm toate facilitățile fiscale și creăm un sistem fiscal echitabil. Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi pentru a evita un șoc în economie. Vor fi afectate circa 30 de mii de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat.
De asemenea, introducerea impozitului pe construcții speciale nu se aplica decât după ce vor fi emise normele și după ce ministrul Finanțelor va avea discuții cu marile companii care vor urma să aibă investiții.
Astfel, ne vom păstra locul 7 în UE în ceea ce privește cel mai mic impozit pe dividende, în țara noastră plătim 10% de la 1 ianuarie, dar Ungaria are 15%, Polonia are 19%, Cehia are 23%, în timp ce media la nivelul UE este de 20%.
În final, fac un apel către companiile care continuă să nu își plătească corect taxele și să își externalizare profiturile. Nu mai putem așeza povară fiscală tot pe companiile care sunt corecte, care investesc, produc și creează locuri de muncă. Cu alte cuvinte, deci plătiți toți corect sau plecați!
Am un mesaj special pentru pensionari și pentru românii cu venituri mici. Măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin one-off pentru pensiile mici și medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflației în a doua parte a anului.
De asemenea, vom reduce gradual povara fiscală pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii. Și mai solicit tuturor companiilor din România un moratoriu de 6 luni de zile pentru înghețarea prețurilor și solidaritate cu populația și Guvernul României.
Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Cu alte cuvinte, criticați-mă pe mine, dar lăsați România să meargă înainte și să se dezvolte. Nu se poate face altfel”, a afirmat prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, în data de 30 decembrie a.c., la începutul ședinței de Guvern.
Principalele prevederi ale Ordonanței „trenuleț”:
- Îngheţarea salariilor şi a pensiilor la nivelul lunii noiembrie 2024;
- Creşterea impozitului pe dividende la 10%;
- Eliminarea facilităţilor fiscale acordate lucrătorilor din agricultură, industria alimentară, construcţii şi IT;
- Studenţii pierd reducerea de 90% la călătoriile cu trenul, cu excepţia rutei între domiciliu şi facultate;
- Pragul de impozitare pentru microîntreprinderi scade de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, iar din 2026 ajunge la 100.000 de euro;
- Îngheţarea alocaţiilor pentru copii la nivelul lunii noiembrie 2024;
- Reducerea cuantumului voucherelor de vacanţă la 800 de lei, acestea putând fi utilizate doar pentru achiziţionarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puţin 1.600 lei;
- Reintroducerea impozitului de 1% pentru construcţii speciale (centrale, sonde de gaze, turnurile de telefonie mobilă).
