Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” din Călărași a găzduit, în data de 5 noiembrie a.c., un eveniment cultural-științific de excepție, respectiv conferința „Axiome Sociale: Dimensiuni și rolul lor în viața de zi cu zi”, la care au luat parte elevi și profesori ai mai multor școli călărășene. În cadrul manifestării, au avut loc prezentarea cărții „Axiome Sociale: Dimensiuni și rolul lor în viața de zi cu zi”, publicată la Editura Lambert Academic Publishing, precum și lansarea celui de-al treilea număr al revistei-magazin de cultură științifică și tehnică, MaST Education Magazine. Invitați speciali, în cadrul evenimentului, au fost prof. dr. Cătălin Mosoia, expert în Comunicarea Științei la Academia Română, și fondatorul și directorul Liceului German Hermann Oberth din Voluntari, Florin Droc, cel care a vorbit participanților despre conceptul de inteligență artificială. Moderatorul conferinței a fost prof. dr. Klaus Micescu.
„Astăzi, avem un eveniment inedit, prin faptul că vom avea niște musafiri speciali, și anume Cătălin Mosoia, de la Departamentul de Comunicare al Academiei Române, care își va prezenta, succint, ultima carte pe care a scos-o la o editură germană și tema mi s-a părut foarte potrivită pentru tinerii din ziua de astăzi, și anume ‘Axiome sociale’, fapt pentru care am invitat elevi din clasele terminale, de la liceele călărășene. Celălalt musafir este fondatorul și directorul Liceului German din Voluntari, cu care am mai colaborat în alte proiecte și care ne va vorbi, pe scurt, de modul în care implementează niște lucruri învățate într-un proiect Erasmus, în ceea ce privește implementarea conceptului de inteligență artificială în școală. Noi, la sfârșit, vom prezenta numărul 3 al Revistei MaST Education. Ne-am propus să avem și în numerele următoare din ce în ce mai mulți autori călărășeni. Evenimentul are mai multe părți. Sper să fie util pentru elevi”, ne-a declarat prof. dr. Klaus Micescu.
„La invitația prof. dr. Micescu, am sosit aici (n.r. Biblioteca Județeană Călărași) pentru a vorbi cu profesorii, copiii, despre o temă care, oarecum, are în centrul atenției un concept relativ recent din psihologia crosculturală sau interculturală. Deci, practic, intervine noțiunea de cultură, ceea ce înțelegem prin cultură, și aceste credințe sociale sau axiome sociale, Ele se numesc axiome, pentru că nu se caută cât de adevărate sunt și se iau ca atare și sociale, pentru că se formează în cursul procesului de socializare. Referitor la acest concept relativ recent din psihologia socială, l-am studiat în relație cu niște trebuințe psihologice de bază care sunt trei la număr-nevoia de relaționare, nevoia de competență, nevoia de autonomie-și cu starea de bine. Relația dintre anxiome sociale, trebuințele psihologice de bază și starea subiectivă de bine a constituit tema unei cercetări doctorale pe care am dus-o la bun sfârșit. Am încercat să arăt, pe baza a cinci studii independente, făcute pe mai multe grupuri de participanți români și pe grupuri de participanți britanici, dacă există vreo legătură între aceste credințe sociale și nevoile noastre psihologice de bază, care ne influențează, într-un fel, starea noastră de bine. În urma cercetării pe care am avut-o, iar în cazul celor cinci studii pe care le-am realizat, se află un studiu care are un potențial de aplicare practică în școală, și anume ce influență are limba maternă asupra credințelor noastre sociale și asupra stării noastre de bine. Unul dintre rezultatele care se pare că a fost apreciat, și spun asta pentru că am primit numeroase alte solicitări de a vorbi și de a scrie despre această temă, a fost faptul că cei care vorbesc foarte bine, scriu foarte bine, înțeleg limba maternă, au o stare subiectivă de bine, o bună dispoziție, o bunăstare psihologică. Cam despre acest lucru voi vorbi elevilor Să ținem cont, desigur, că cercetările sunt în curs. Voi încerca să propun publicului de astăzi și o aplicație practică, să vedem ce pol rațional sau emotiv există în această zonă frumoasă din România”, a precizat, pentru opiniacalarasi.ro, prof. dr. Cătălin Mosoia, expert în Comunicarea Științei la Academia Română.
„Revin, cu bucurie, la Călărași, la Biblioteca Județeană Călărași. Am răspuns cu plăcere invitației lui Klaus Micescu. Am mai participat la proiectul MaST Networking, un proiect care, în continuare, prin sustenabilitate, prin anii care au trecut de la acel moment, a progresat, a implicat elevi, profesori, personalități culturale ale municipiului Călărași și decidenți din instituțiile de coordonare a localității și a județului Călărași, cu ținta de a realiza ceea ce înseamnă STEM-Științe Tehnologie Matematică și Informatică, un centru, sperăm să îl și vedem în timp, în care toate acestea să fie reunite în laboratoare, în care elevi și nu numai să beneficieze de progresul științei. Aș dori să transmit câteva elemente legate și de inteligența artificială, care, incontestabil, va reprezenta un viitor al educației pe care mulți dintre elevi și profesori o folosesc și va fi un instrument indispensabil, dar, odată cu această invenție și descoperire, trebuie să ținem cont și de dezvoltarea acesteia în paralel cu ceea ce înseamnă conduită, etică, utlizarea în condiții corecte a rezultatelor inteligenței artificiale”, a subliniat directorul Liceului German Hermann Oberth din Voluntari, Florin Droc.
