Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă, în luna august, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, o piesă deosebită din colecțiile de arheologie ale muzeului: rhyton antroponomorf (mil. IV a.ch.).
Pe parcursul existenței lor la nord de Dunăre, comunitățile gumelnițene au realizat numeroase vase din lut decorate cu motive antropomorfe.
Aceste obiecte reprezintă unele dintre cele mai remarcabile descoperiri ale epocii neo-eneolitice, ilustrând complexitatea artistică și spirituală a acestei civilizații preistorice.
Rhyton-ul pe care îl aducem în atenția publicului în luna august a fost descoperit întâmplător în așezarea gumelnițeană”Grădiștea Ulmilor” (jud. Călărași), de către Vasile Culică, un împătimit al istoriei şi arheologiei locale, personalitate marcantă a vieţii culturale călărăşene, cunoscut literat, numismat şi arheolog amator, care a pus bazele colecţiilor de arheologie ale Muzeului Dunării de Jos, prin donații şi neobosite cercetări de teren.
Obiectul este de fapt ”o mână susținând un vas în formă de castronaș”, care făcea parte probabil dintr-un vas antropomorf de mari dimensiuni, amănunt susținut de înălțimea fragmentului păstrat (10 cm). Modelat cu mâna, din lut, piesa are degetele plastic modelate, în timp ce la încheietură prezintă o linie în relief care pare să reprezinte o brățară. Vasul, fără fund, comunică cu interiorul gol al brațului.
Din perspectiva semnificației acestor vase antropomorfe din lut, Vladimir Dumitrescu le atribuia ”credințelor și practicilor magico-religioase ale populațiilor” gumelnițene.
Funcționalitatea cultică a acestor vase nu poate fi afirmată cu certitudine, mai ales având în vedere existența mai multor ipotezebprivind utilizarea lor. Acestea ar fi putut servi, de exemplu, pentru libații sau pentru păstrarea unor lichide cu caracter special, folosite în cadrul unor ceremonii religioase — așa cum sublinia Radian Andreescu într-un amplu studiu dedicat reprezentărilor antropomorfe gumelnițene.
Tipul de vase antropomorfe avut în vedere aici ar fi putut aparține unor indivizi cu un statut important în cadrul comunității, cel mai probabil persoane investite cu atribuții religioase. Utilizarea acestora este posibil să fi fost asociată cu evenimente de interes colectiv, ce implicau întreaga comunitate.
Rhyton-ul, clasat la nivel național în categoria bunurilor culturale cu valoare de tezaur, face parte din expoziția permanentă de la Secția Arheologie a muzeului.
Muzeograf,
dr. Andreea PARNIC
