Premierul Ilie Bolojan a susținut, în data de 2 iulie a.c., o conferință de presă în care a anunțat un pachet amplu de măsuri fiscale și bugetare, menit să reducă deficitul bugetar înregistrat de România și să evite o criză economică majoră. Măsurile vor fi prezentate oficial, astăzi, 3 iulie a.c., în transparență decizională, urmând ca până marți, săptămâna viitoare, înaintea reuniunii Consiliului ECOFIN, Guvernul să își asume răspunderea pentru implementarea lor. Premierul a precizat că, printre măsurile anunțate se numără înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor și în anul 2026, creșterea TVA general la 21%, creșterea impozitului pe dividende la 16%, creșterea accizelor cu 10% pentru alcool, tutun și combustibili, și aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile de peste 3.000 de lei.
Măsuri fiscale: TVA, accize și contribuții mai mari
Printre principalele măsuri anunțate se numără:
- Reașezarea cotei TVA: România va trece de la trei cote TVA (5%, 9% și 19%) la două: 11% și 21%. Alimentele, medicamentele, cărțile și energia termică vor rămâne la cota redusă.
- Accize majorate cu 10% pentru alcool, țigări și combustibili, cu un mecanism de compensare pentru transportatori.
- CASS pentru pensiile mari: Pensiile peste 3.000 de lei vor fi impozitate cu 10% pe diferența care depășește acest prag.
- Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026.
- Taxare suplimentară a profiturilor băncilor și a câștigurilor din jocurile de noroc, pentru a aduce cu 30% mai multe venituri la buget.
Bolojan a subliniat că veniturile fiscale ale României, de aproximativ 30% din PIB, sunt printre cele mai scăzute din UE, mult sub media europeană de 40%.
Măsuri de reducere a cheltuielilor
Guvernul va introduce și măsuri de control al cheltuielilor publice:
- Pensiile și salariile din sectorul public vor fi plafonate în 2025, după majorările substanțiale din 2024.
- Creșterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână, pentru reducerea plăților suplimentare la plata cu ora. Măsura nu va afecta salariile, susține premierul.
- Reforma burselor școlare: Se vor păstra doar bursele sociale și bursele de merit „pe bune”. Bolojan a atras atenția asupra creșterii explozive a cheltuielilor cu bursele, de la 188 de milioane de lei în urmă cu trei ani la 4,7 miliarde de lei în prezent.
Ce urmează: un al doilea pachet de reforme la finalul lunii iulie
Premierul a anunțat că, un al doilea pachet de măsuri va fi prezentat până la sfârșitul lunii iulie. Acesta va include:
- Reforma pensiilor speciale;
- Reducerea cheltuielilor instituțiilor autofinanțate (precum ASF, ANRE, ANCOM);
- Reorganizarea companiilor de stat;
- Actualizarea redevențelor și valorificarea activelor statului.
Schimbări la ANAF și apel la responsabilitate
În încheiere, Ilie Bolojan a anunțat schimbarea conducerii ANAF, în vederea creșterii colectării și combaterii evaziunii fiscale.
Pachetul de măsuri propus urmează să intre în vigoare, în mare parte, de la 1 august 2025, iar măsurile structurale fiscale (precum impozitul pe dividende) vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Redăm declarațiile premierului Ilie Bolojan, din conferința de presă:
„Așa cum am prezentat săptămâna trecută, deficitul și absorbția fondurilor europene sunt cele două urgențe pe care le avem de gestionat în perioada imediat următoare. De ce este corectarea deficitului o urgență și o prioritate națională? Pentru că, așa cum am mai spus, România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din țările Uniunii Europene și am avut al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani. Cel mai mare, dacă vă aduceți aminte, a fost în 2010, puțin mai mare decât cel pe care l-am înregistrat anul trecut, a fost de 9,4% și vă rog să vă aduceți aminte, pentru că, neluând măsuri atunci la timp, guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA-ul de la 19 la 24% și să genereze o tăiere a salariilor din sectorul public de 25%. Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al zecelea, al unsprezecelea și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid.
Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situația. Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele de la cetățenii României, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat. Vă rog să vă gândiți, dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30% mai mult decât veniturile pe care le câștigă, cât ar putea rezista și extrapolați această situație la nivelul unei țări și înțelegeți în ce situație este România. Nu mai putem continua în felul acesta. Dacă nu am face nimic sau am mai lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecințe, care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român, ar însemna că creditorii noștri, cei care ne împrumută în prezent și de care avem nevoie și în viitor, pentru că nu putem funcționa altfel, nu ne-ar mai împrumuta și deci nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile.
Accesul la fondurile europene este condiționat de reforma fiscală, nu am mai avea acces la fondurile europene. Vă rog să vă gândiți că nu am putea continua jumătate din investițiile pe care astăzi avem în curs, la marile autostrăzi, la liniile de cale ferată, în fiecare localitate din România. Ceea ce ar însemna că, practic, am intra într-un risc în care am fi degradați încă o dată, am intrat în așa zisa categorie de junk, ceea ce ar însemna că țara noastră nu mai este recomandată investițiilor. Și foarte puține investiții străine ar mai veni într-o astfel de țară. Și am intra, deci, într-o recesiune brutală, ceea ce ar însemna pierderi mari de locuri de muncă, un șomaj puternic, un curs care s-ar deprecia masiv și, practic, acest lucru nu ni-l putem permite în momentul de față. Și vă rog să vă gândiți ceea ce a însemnat experiența Greciei din anul 2009, pentru că nici astăzi Grecia nu și-a revenit din acea situație în totalitate și România este, și astăzi, într-o situație mai bună decât Grecia și nu trebuie, deci, să repetăm greșelile pe care le-au făcut alte țări, pentru că revenirea ar fi foarte dureroasă.
Din aceste rațiuni, nu mai putem aștepta și, deci, propunem un pachet fiscal care urmărește, pe fond, să reducă acest deficit și să apropie, într-o mică măsură, pentru că nu se poate face de pe-o zi pe alta, cheltuielile de venituri. De ce nu putem face această corecție doar pe cheltuieli? Ar fi bine dacă am putea, ca toate aceste corecții, să le facem scăzând cheltuielile statului. Dar acest lucru este, practic, imposibil pentru că, pe de-o parte, nu se poate face acest lucru de pe o zi pe alta, să reduci cheltuielile. Avem venituri fiscale, venituri printre cele mai mici din țările Uniunii Europene, din Produsul Intern Brut, din două motive; pentru că, la aproape toate taxele, suntem în jumătatea de jos a clasamentului și pentru că, în mod evident, avem o evaziune fiscală importantă și, din păcate, și-o fraudare a fondurilor publice. Și în paralel cu combaterea evaziunii, trebuie să luptăm și pentru combaterea fraudării fondurilor publice, pentru că evaziunea este o cauză a neîncasării banilor la buget, dar este și un efect, din păcate, pentru că cetățenii, atunci când văd că fondurile publice nu sunt cheltuite corect, că banii sunt risipiți, au o tendință uneori naturală să nu plătească, pentru că nu au garanția că banii lor sunt folosiți în mod corect. Și, deci, ajustarea nu poate fi făcută doar pe cheltuieli și ea va fi cu un mix de reduceri de cheltuieli și de creștere de venituri.
Și așa cum mai am prezentat într-o conferință de presă acum două săptămâni, cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt mai mari decât ceea ce ne putem permite astăzi și se vede cât se poate de clar că, în general, sunt mai mari cu peste 10 % față de media cheltuielilor din Uniunea Europeană. De asemenea, numărul de angajați din sectorul public este mult prea mare față de numărul de contribuabili, cei care plătesc și lucrează în economia reală, și, deci, este important să creștem numărul de oameni care lucrează în economia reală.
Veniturile noastre fiscale datorită, așa cum v-am spus, unei colectări slabe, unor portițe de optimizare fiscală, a unor taxe pe anumite locuri relativ mici sunt printre cele mai mici din Europa. Suntem pe penultimul loc, gândiți-vă că suntem în jur de 30%, iar media în timp Uniunea Europeană este de 40%. Gândiți-vă ce ar însemna să ne apropiem de această valoare.
Cota de impozitare din TVA este a treia cea mai mică cotă standard din Europa, deci suntem pe antepenultimul loc. Din punct de vedere al impozitării dividendelor, suntem tot pe antepenultimul loc din Europa. Din punct de vedere al impozitării proprietății, al impozitelor din această categorie, suntem la 0,5 % din PIB, în timp ce media europeană este de 1,85 % din PIB, și aici suntem pe unul din locurile din spate. Mai sunt încă patru țări în spatele nostru.
Prin urmare, această ajustare pe care o propunem, este un mix de creșteri de venituri, un mix de reduceri de cheltuieli și un mix de eșalonări și prioritizări de investiții, în așa fel încât, în trei etape, în această vară, să reușim să venim cu trei pachete care, până la finalul acestei veri, să completeze aceste măsuri; în așa fel încât, pe de o parte, să răspundem unei urgențe, în această primă etapă, de a recâștiga încrederea în România nu doar din punct de vedere al cetățenilor țării noastre, pentru că au o încredere, din păcate, scăzută în ceea ce face guvernul, dar mai ales pentru a recâștiga încrederea piețelor, în așa fel încât creditele pe care le ia România, investițiile din fonduri europene și cota de încredere a țării noastre să fie la un nivel acceptabil, care să ne permită să funcționăm. Aceste măsuri țin, în principal, de venituri structurale, deci venituri care sunt greu de schimbat pe termen lung, de cheltuieli structurale, cheltuieli care pot fi reduse greu și pe termen lung – și pe aceasta este concentrarea acestui prim pachet.
Cel de-al doilea pachet, care va fi adoptat la finalul lunii iulie, este un pachet care va completa aceste prime măsuri pe care le propunem, dar care se va concentra pe corectarea nedreptăților, pe corectarea inechităților și pe îndeplinirea jaloanelor, în așa fel încât să ne putem accesa fondurile europene.
Aș vrea să trec în revistă principalele propuneri pe care acest pachet, care va fi pus în transparență decizională în cursul zilei de mâine, le va cuprinde, cu precizarea că ne propunem că până la finalul acestei săptămâni să facem consultările publice de rigoare și cel mai târziu marți, săptămâna viitoare, când avem ședința miniştrilor de finanțe din Uniunea Europeană, Consiliul ECOFIN, să avem acest pachet adoptat și ne propunem să îl punem în practică, prin asumarea răspunderii guvernului în cursul săptămânii viitoare.
Care sunt aceste măsuri de urgență, măsuri structurale pe care le supun atenției și pe care, mâine, miniștrii responsabili vi le vor detalia într-o conferință de presă care va fi organizată tot în această sală și veți putea primi toate detaliile, atât dumneavoastră, cât și cetățenii României. Așa cum am spus și săptămâna trecută, vom reașeza taxa pe valoare adăugată la două cote. Astăzi avem trei cote, de 5, de 11 și de 19%; cele două cote la care propunem reașezarea sunt cota de 11% și cota de 21%. La cota redusă vor rămâne, așa cum a fost și până acum, medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică.
Propunem, de asemenea, ca și industria Horeca să rămână la acest nivel. Acest lucru se va face în așa fel încât în luna octombrie să se facă o analiză din care să rezulte dacă ne-au crescut încasările din această zonă. Dacă ele nu vor crește, în urma măsurilor care vor fi luate, atunci, cu siguranță, și această industrie are șanse mari ca de la sfârșitul anului să intre la cota ridicată. Toate celelalte componente vor fi la această cotă de 21%.
O a doua măsură de creștere a veniturilor este cea de creștere a accizelor. E o creștere de bază de 10% care se propune pentru băuturile alcoolice, pentru combustibili; la combustibili, la motorină, va funcționa o schemă de restituire parțială a acestei creșteri către companiile care asigură transportul în România, în așa fel încât acest șoc să fie parțial atenuat. De asemenea, va crește și acciza pentru țigări.
Un al treilea element important este creșterea numărului de contributori la Casa Națională de Sănătate. Avem puțin peste 6 milioane de contributori și avem peste 16 milioane de beneficiari. Și practic, nu avem cum, cu aceste dezechilibre totale, să asigurăm salarizare bună în sănătate, condiții foarte bune pentru pacienți, investiții importante. Prin urmare, măsurile propuse urmăresc creșterea numărului de contributori. Ele înseamnă două direcții: aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate la pensiile mari, de peste 3.000 de lei, și eliminarea unor excepții, în așa fel încât să creștem numărul de contribuabili de la puțin peste 6 milioane la peste 8 milioane de contribuabili și măcar jumătate, nu o treime din beneficiari, să contribuie la acest lucru. Ca să fac un calcul simplu: pentru o pensie, înseamnă că la o pensie de 4.000 de lei, se va plăti 10% pe diferența dintre 4.000 și 3.000. Deci 10% pe 1.000, adică 100 de lei.
Un element important pe care îl avem în vedere este taxarea suplimentară a capitalurilor. Vom propune și vom adopta o măsură care va intra în vigoare de la 1 ianuarie, de majorare a impozitului pe dividende de la 10% la 16%. Toate celelalte măsuri pe care vi le-am precizat ar urma să intre în vigoare de la data de 1 august.
De asemenea, vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europă și consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat. De asemenea, vom suprataxa toate câștigurile din jocurile de noroc, în așa fel încât să încasăm cu cel puțin 30% mai mult din această categorie de venituri.
În ceea ce privește aspectele care țin de limitarea cheltuielilor și de luarea unor măsuri structurale, vom propune o măsură temporară și anume ca și anul viitor pensiile și salariile din sectorul public să rămână plafonate. A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor, de peste 30% în cazul pensiilor, pe care nu o mai putem suporta ca nivel de indexare. Această măsură va fi exclusiv pentru anul viitor.
În ceea ce privește alte cheltuieli structurale, cum sunt cele din educație, vom propune creșterea normei didactice cu 2 ore față de ceea ce avem astăzi în învățământul preuniversitar și în învățământul universitar. Asta înseamnă că din cele 40 de ore pe săptămână pe care un cadru didactic trebuie să le petreacă la școală sau pentru școală, în loc de 16 ore la clasă va preda 18 ore, în loc de 18 ore ar urma să predea 20 de ore. Aceasta nu influențează, deci nu afectează drepturi salariale din educație, dar se vor reașeza numărul de ore predate. Va fi un efect financiar. Numărul de ore care sunt astăzi la plata cu ora care, calculate norme, înseamnă peste 30.000 de norme didactice, va fi mult mai redus – foarte probabil se va reduce la jumătate și, pe ansamblu, statul, într-adevăr, va face niște economii care vor fi direcționate tot către zona de educație în anii următori.
Un alt aspect ține de reforma burselor. Știu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecți. În ultimii ani, așa cum am spus, a fost o creștere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi. Gândiți-vă că acum trei ani de zile aveam o sumă totală pentru burse pe România de 188 de milioane de lei și anul trecut, și evident și anul acesta, am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde de lei. Deci, este o creștere de zeci de ori și, în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite, gândiți-vă, deci, aproape 1 miliard de euro doar pe bursele elevilor, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care la Examenul de Bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-și iau Bacalaureatul. Sigur, se pune întrebarea când a fost notarea corectă la Bacalaureat sau la o clasă în care toată lumea sau foarte mulți aveau burse de merit? Nu mai știm ce înseamnă meritul. La fel stau lucrurile și la celelalte burse, burse de reziliență, și vom rămâne, deci, cu cele două burse care se cuvine să rămână, bursele de merit, dar acordate pe merit într-un număr limitat. Gândiți-vă la premiile pe care le luam, cei care am prins alte vremuri, iar cele sociale vor fi, într-adevăr, alocate pe criterii care țin de sprijinirea copiilor, care provin din familii defavorizate.
Acestea sunt principalele elemente care țin de pachetul care va fi prezentat în cursul zilei de mâine și pe care miniștrii de linie, tot în această sală, o să vi-l detalieze și vă vor răspunde la toate întrebările.
În etapa a 2-a, până la sfârșitul lunii iulie, vom veni cu completări care țin de câteva elemente foarte importante legate de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate prin reducerea cheltuielilor și reorganizări, gândiți-vă la ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă; avem ministere care și-au aplicat sporuri de câte 50-45 % și, practic, prin două operațiuni și-au dublat salariile – dar n-ar fi fost asta problema dacă apelurile de proiecte pe fonduri europene ar fi fost lansate la timp, dar nu sunt lansate la timp, dacă evaluarea proiectelor s-ar fi făcut repede și nu ar fi fost întârzieri și dacă absorbția fondurilor europene la final ar fi într-un grafic care să ne asigure confortul că le vom absorbi pe toate până la finalul acestei perioade, dar nu suntem în această situație.
De asemenea, tot în acest pachet vom actualiza redevențele și va valorifica mai bine activele statului. La acest al doilea pachet vom lucra în următoarele două săptămâni, se lucrează și în prezent, dar ne-am concentrat pe acest prim pachet, în așa fel încât să venim cu aceste completări și practic, să luăm măsurile care sunt necesare, pe de o parte, pentru a răspunde acestei urgențe de a recâștiga încrederea piețelor pentru o țară stabilă economic, prin adoptarea acestor măsuri, care, așa cum am spus, parțial dintre ele sunt temporare. Și în condițiile în care la finalul anului 2026 se vor constata că direcția pe care ne ducem: creșterea de venituri, scăderea de cheltuieli se încadrează în estimările pe care ni le-am asumat ca țară, înseamnă că vor putea fi reanalizate în așa fel încât să fie stabilite pe termen lung, într-o variantă predictibilă. Cel de al de-al doilea pachet vine să îndeplinească jaloane care sunt obligatorii, pentru a putea absorbi fonduri europene și, de asemenea, să corecteze nedreptăți și acumulări negative, pentru ca românii să vadă că nu doar administrăm, ci corectăm lucrurile, pentru a genera încredere, pentru a pune România, din nou, pe drumul cel bun și pentru a reda încrederea şi speranța cetățenilor noștri. Pentru a pune în practică acest pachet, este evident că în liniile a doua şi a treia e nevoie de o altă abordare și astăzi am numit o nouă conducere la ANAF, la propunerea domnului ministru de finanțe, în așa fel încât, stabilind criterii de performanță, să combatem atât evaziunea fiscală, dar să luptăm de pe toate pozițiile și pentru cheltuirea corectă a banilor publici și pentru combaterea fraudării acestora”, a declarat premierul României, Ilie Bolojan, în cadrul conferinței de presă.
Foto: captură video Facebook/Guvernul României
