Avocatul Poporului și-a deschis birou la Călărași, astăzi, 28 septembrie 2021, ocazie cu care a fost organizată și o conferință de presă. Audiențele vor fi acordate în cadrul Consiliului Județean (CJ) Călărași de către reprezentanții Biroului Teritorial Slobozia al Instituției Avocatului Poporului. Cetățenii care doresc să se înscrie în audiență, o pot face apelând numărul de telefon 0243/233.200, depunând petiția la adresa de e-mail avpslobozia@avp.ro sau prezentându-se direct la sediul CJ.
La conferința de presă derulată astăzi, au fost prezenți următorii: Ecaterina Mirea, adjunct al Avocatului Poporului, Ioan Gânfălean, adjunct al Avocatului Poporului, Avocatul Copilului, Daniel Iovănescu și Ionel Oprea, consilieri, reprezentanții Biroului Teritorial Slobozia și vicepreședinții CJ Călărași, Ion Samoilă, respectiv Mihăiță Beștea.
Atribuțiile Avocatului Poporului
Ecaterina Mirea, adjunct al Avocatului Poporului și coordonator al Biroului Teritorial Slobozia, a făcut o scurtă prezentare a activității instituției. Atribuțiile Avocatului Poporului sunt: activitatea de soluţionare a petiţiilor; activitatea privind contenciosul constituţional; formularea unor puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale; sesizarea Curții Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora; sesizarea directă a Curții Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor; activitatea privind contenciosul administrativ; sesizarea instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii contenciosului administrativ; promovarea recursului în interesul legii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu privire la problemele de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile; prezentarea rapoartelor către cele două Camere ale Parlamentului, anual sau la cererea acestora; rapoartele pot conţine recomandări privind modificarea legislaţiei sau măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; prezentarea rapoartelor către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, primului – ministru, în cazurile în care constată, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislaţie sau cazuri grave de corupţie ori de nerespectare a legilor ţării; Avocatul Poporului poate fi consultat de iniţiatorii proiectelor de legi şi ordonanţe, care, prin conţinutul reglementărilor, privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prevăzute de Constituţia României, de pactele şi celelalte tratate internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.
“Instituția Avocatul Poporului este una constituțională, consacrată la nivel constituțional din 1991, dar funcțională din 1997. Are sediul central la București și, în prezent, are 15 birouri teritoriale înființate după structura Curților de Apel. Ultimul birou teritorial înființat este cel de la Slobozia, care are în coordonare administrativă cinci județe: Ialomița, Călărași, Teleorman, Giurgiu și Ilfov. Colegii noștri de la biroul teritorial vor avea în vedere monitorizarea situațiilor care ar putea conduce la încălcarea drepturilor și libertăților persoanelor din cele cinci județe. Este o instituție autonomă și independentă, Avocatul Poporului nu se supune niciunei persoane și nici nu se substituie altor autorități și rolul instituției este de a apăra drepturile și libertățile persoanelor în raport cu autoritățile publice. Ce aș putea să vă spun vizavi de ceea ce face Avocatul Poporului? Are un mandat general. În prezent, are șase domenii de activitate, inclusiv Avocatul Copilului și Mecanismul Național de Prevenire a Torturii. Sunt ultimele domenii care au luat ființă în cadrul instituției. Petenții și presa ne pot ajuta prin relatarea unor cazuri care aduc în atenția opiniei publice încălcări de drepturi și libertăți. Petenții se pot adresa instituției noastre prin petiții scrise, în care trebuie să menționeze, în mod concret, datele de identificare, autoritatea publică reclamată sau funcționarul în cauză. Aceștia sunt scutiți de taxă de timbru. Petenții trebuie să dovedească că s-au adresat autorității, trebuie să facă dovada că s-au adresat autorității într-un termen care să nu depășească mai mult de un an. Mai sunt situații în care oamenii semnalează diverse probleme cu autoritățile, dar ale căror demersuri au depășit termenul de un an, iar în aceste cazuri noi îi sfătuim să se readreseze autorității și ulterior să facă dovada că nu au primit răspuns în termenul de 30 de zile. Sunt situații în care noi ajungem să facem acțiuni în contencios administrativ, în cazul în care, în urma demersurilor efectuate, noi constatăm că actul administrativ în cauză nu poate fi îndreptat decât printr-o acțiune în instanță. În aceste cazuri, este de subliniat faptul că petenții trebuie să înțeleagă că noi nu putem face altceva decât aceste demersuri și să introducem acțiunea în instanța judecătorească. În momentul în care am introdus acțiunea la instanța judecătorească, rolul nostru se termină. Petentul se prezintă, își însușește plângerea sau nu, iar în cazul în care nu și-o însușește, aceasta se anulează. Nu putem face o reprezentare sau o asistare a petenților în instanță sau în fața altor autorități publice. În general, vorbesc despre minori. În astfel de situații, noi înștiințăm petentul ca să înțeleagă că nu putem să îl ajutăm, pentru că de foarte multe ori ni se cere, după ce a introdus acțiunile în contencios administrativ, să îl reprezentăm sau să îl asistăm noi, dar nu suntem avocați. La sediul instituției noastre și, în general, în țară, își desfășoară activitatea consilieri și experți cu pregătire juridică. Excepție face mecanismul național de prevenire a torturii și Avocatul Copilului, unde sunt și alte specialități. Avocatul Poporului poate contribui la unificarea practicii judiciare prin promovarea recursului în interesul legii. Atunci când sunt mai multe soluții de instanță judecătorești diferite asupra aceleiași proleme de drept, poate sesiza Avocatul Poporului. Avocatul Poporului face demersuri, obține acele hotărâri judecătorești și, în funcție de ceea ce conțin acestea, se poate sesiza instanța supremă, în speță Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, în domeniul controlului de constituționalitate, Avocatul Poporului poate ridica obiecțiile de neconstituționalitate în cazul legilor înainte de promulgare sau excepții de neconstituționalitate asupra legilor și ordonanțelor Guvernului, fie că sunt simple, fie de urgență, ulterior, respectiv din momentul în care intră în vigoare. Aceste lucruri, recursul în interesul legii, acțiunile în contencios administrativ și controlul de constituționalitate, nu le vor face colegii noștri de aici. Ele se vor trimite la București, unde sunt structuri specializate în astfel de probleme. Colegii noștri mai pot face următorul lucru: uneori suntem consultați de inițiatorii proiectelor de legi care privesc drepturi și libertăți ale persoanelor consacrate prin Constituție sau tratatele internaționale la care România este parte; atunci când constatăm lacune în legislație sau grave cazuri de corupție, întocmim rapoarte speciale. Mare parte din activitatea noastră se axează pe plângeri individuale, plângerile persoanelor în raport cu autoritățile”, a precizat Ecaterina Mirea.
Activitatea Avocatului Copilului este de mediere
Activitatea la nivelul Avocatului Copilului este una de mediere, potrivit adjunctului Avocatului Poporului, Ioan Gânfălean. Avocatul Copilului apără drepturile copiilor în vârstă de până la 18 ani, susține și încurajează respectarea și promovarea drepturilor acestora. De asemenea, intervine în situații privind abuzuri fizice, psihice, sexuale, dispariții ale copiilor, fenomenul bullying, sărăcia, situația din centrele de plasament, relațiile în cadrul școlilor și grădinițelor, integrarea copiilor cu dizabilități, păstrarea legăturilor personale dintre copii și persoanele de care aceștia sunt atașați, situația copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, precum și în orice situație în care drepturile copiilor nu sunt respectate. Se pot adresa Avocatului Copilului: copiii care consideră că nu le sunt respectate drepturile; orice persoană care are cunoștință de o posibilă încălcare a drepturilor copiilor.
“Avocatul Copilului s-a înființat prin Legea 9, care a modificat Legea 35/1997. Inițial, s-a vrut o instituție independentă, dar s-a ajuns la concluzia că este foarte bine ca și Avocatul Copilului să facă parte din cadrul mare al Avocatului Poporului. Activitatea pe care o desfășurăm atât la nivelul Avocatului Copilului, cât și la nivelul celorlalte domenii, este una de mediere. Adică noi nu putem să ne substituim niciunei alte instituții a statului și nu putem face altceva decât ceea ce este înscris în lege, adică să soluționăm petiții, să facem anchete, să ne sesizăm din oficiu vizavi de orice încălcare a drepturilor copilului, să emitem recomandări. Domeniul pe care îl coordonez face referire la copilul până la 18 ani. Cu toate că acest domeniu este recent înființat, în această perioadă scurtă de 3 ani, noi am ieșit cu niște rapoarte speciale despre care o să vă spun câteva cuvinte. În 2019, am avut un raport special privind rezultatul investigațiilor făcute de către Avocatul Poporului, în legătură cu prescrierea substanțelor psihotrope pentru copiii din centrele de tip rezidențial. Vizavi de acest raport special, vreau să vă spun că noi ne-am sesizat din mass-media, referitor la faptul că se susținea că în foarte multe centre pentru copii acestora li se administrează substanțe psihotrope pentru a-i liniști. Am avut un raport special care s-a întins pe aproape un an și, din toate investigațiile noastre, nu au reieșit asemenea fapte. Al doilea raport special pe care l-am avut este cel privind acordarea burselor pentru elevi, la nivel național, în anul școlar 2019-2020. Prin Legea educației naționale, s-a stabilit că elevii pot primi anumite burse, care cad în sarcina inspectoratelor școlare județene, a consiliilor locale. În 85% din școlile din România, aceste burse nu se acordau sau se acordau în cuantumuri foarte mici, deci nerespectând legea. Noi am făcut un raport special, am înaintat raportul Parlamentului și sper ca de aici încolo aceste burse să fie acordate. Anul acesta am mai avut un raport special privind impactul pandemiei de Covid-19 asupra sănătății mintale a copiilor. În urma acestui raport, am recomandat niște măsuri pentru îmbunătățirea accesului copiilor la servicii medicale de specialitate psihiatrică și psihologică, pentru că s-a dovedit că, în această perioadă, când copiii nu au făcut cursuri față în față, ci online, aceștia au avut foarte mult de suferit. Începând cu 1 ianuarie 2021 până pe 20 septembrie, la Avocatul Copilului s-au soluționat 286 de petiții, am avut 9 anchete, 92 de sesizări din oficiu și 4 recomandări. 90% din sesizările pe care le facem, le luăm din presa centrală, presa locală. Nu există lună fără ca cel puțin 7 sesizări să vină pe rele tratamente aplicate copilului și mă refer la bullying, la neglijența părinților, la fapte antisociale care se petrec între copii, chiar dacă sunt la școală sau în afara școlii”, a menționat Avocatul Copilului, Ioan Găfălean.
Exemple de probleme cu care se pot prezenta călărășenii în audiențe
Coordonatoarea Biroului Teritorial Slobozia, Ecaterina Mirea, a precizat cu ce fel de probleme se pot prezenta cetățenii județului Călărași la Avocatul Poporului.
“Vreau să vă dau mai multe exemple concrete vizavi de problemele pe care le pot sesiza cetățenii la Instituția Avocatului Poporului. Noi avem 6 domenii de activitate. Birourile teritoriale au competență generală, respectiv Avocatul Copilului. Mecanismul național de prevenire are sediul central la București și 3 centre zonale la Bacău, Alba și Craiova. Mecanismul național de prevenire nu primește petiții, în schimb avem un departament specializat pe astfel de probleme, domeniul armată, justiție, poliție, penitenciare, care primește petiții și soluționează petiții. În domeniul privind drepturile omului, egalitate de șanse între femei și bărbați, culte religioase și minorități naționale, avem încălcarea dreptului de petiționare și a celui de informație, dreptului persoanei vătămate de autoritate publică, nerespectarea dreptului la ocrotirea sănătății sau la asistență socială, asigurarea transportului public, a dreptului la un mediu sănătos, a dreptului la învățătură, combaterea marginalizării anumitor categorii de persoane. În faza de alegeri, avem modalitatea de desfășurare a alegerilor, dreptul de vot, dreptul de a fi ales. În domeniul privind drepturile familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap, avem o arie foarte largă de petiții, de la nerespectarea dreptului la pensie la asigurări sociale, nerespectarea dreptului persoanelor cu handicap, ratele de acces la autorități publice, biletele de tratament care se cuvin anumitor categorii de persoane, dificultăți în valorificarea perioadei de ucenicie. O problemă pe care am sesizat-o și la noi, și la acest domeniu, a fost cea legată de reconstituirea vechimii în muncă, pentru că sunt persoane care au lucrat la societăți comerciale sau întreprinderi, pe timpuri mai vechi, care au fost desființate și arhiva nu se mai regăsește nicăieri. Din păcate pentru aceste persoane, am făcut demersuri, nu am reușit să identificăm nici noi arhiva, am făcut demersuri inclusiv la Arhivele Naționale și singura posibilitate de a-și reconstitui vechimea în muncă nu se poate face decât prin intermediul instanței în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii. E o problemă destul de mare pe care noi o întâmpinăm. Și procesul în sine durează cam un an sau peste un an, în funcție de expertiză, martori. La apărarea drepturilor copilului, avem petiții dintre cele mai diverse: de la stabilirea paternității minorilor, încredințarea minorilor și respectarea drepturilor acestora, dreptul la învățătură, fenomenul alienării parentale, respectarea dreptului la vizită în condițiile impuse și de pandemie, acordarea alocației de stat, accesul la tratamente medicale sau asistență medicală, drepturi bănești cuvenite copilului. La armată, justiție, poliție, penitenciare, cele mai multe petiții din acest domeniu sunt reprezentate de cele care privesc drepturile deținuților din penitenciare. Cu pandemia, aceste petiții au cunoscut un avânt mai mare și, dat fiind faptul că nu s-au mai putut face acele vizite obișnuite, deținuții au beneficiat de alte recompense, convorbiri telefonice mai dese, primiri de pachete. În general, persoanele aflate în penitenciar reclamă condițiile de acolo: mâncare, tratament, asistență medicală, neînțelegeri cu ceilalți deținuți sau cu gardienii. Mai este o categorie de petiții care se referă la nemulțumirea oamenilor vizavi de hotărârile judecătorești și ni se cere, în foarte multe cazuri, să intervenim pentru desființarea lor sau să intervenim în sensul de a le spune judecătorilor ce să facem sau să îi apărăm. Noi nu avem competențe în acest sens. Nu putem și nicio altă autoritate nu poate interveni în aactivitatea de înfăptuire a actului justiției. În unele cazuri, sesizăm fie ministrul Justiției, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie Ministerul Public, în funcție de problematica reclamată. Sunt petenți care reclamă faptul că sunt nemulțumiți de împrejurarea că cercetarea penală durează mai mult. Le spunem oamenilor că nu avem competență, în schimb le comunicăm că, potrivit Codului de procedură penală, au posibilitatea să se adreseze judecătorului și judecătorul poate stabili un termen în care procurorul să soluționeze cauza. Pe poliție sunt reclamate abuzuri între relația dintre cetățean și reprezentanții Ministerului de Interne. Referitor la armată, nu prea se depun petiții, foarte rare sunt cazurile, iar acestea, în general, privesc drepturile de pensie. La proprietate, muncă, protecție socială, impozite și taxe, domeniu pe care îl coordonez, cea mai mare pondere, cred că în jur de 60%, o reprezintă petițiile care privesc dreptul de proprietate, reconstituirea, constituirea dreptului de proprietate, unde sunt încă probleme, sunt cereri nesoluționate din 1991. Cu răbdare, cu concursul autorităților publice, reușim să rezolvăm unele situații. În alte situații, petenții sunt nemulțumiți că nu primesc terenul pe vechiul amplasament sau sunt trimiși să primească despăgubiri. Și aici sunt probleme. În ceea ce privește dreptul de proprietate, e adevărat că se mai reclamă și neînțelegeri între persoane fizice sau legate de strămutări, de stabiliri de hotar și așa mai departe, dar sunt chestiuni care privesc doar relațiile între persoanele fizice, nu intră în sfera noastră de competență. Pe muncă, înainte veneau mai puține petiții și priveau nerespectarea termenelor de plată a drepturilor salariale. Ele se plăteau, într-un final, dar, uneori, cu întârziere sau nu li se dădeau un cuantum corspunzător pentru că erau lipsiți de anumite drepturi salariale, cum ar fi un spor de condiții vătămătoare. Chiar la Călărași am avut un caz, anul trecut. În schimb, în pandemie, aceste nemulțumiri vizavi de raporturile de muncă s-au înmulțit și au vizat și testarea, și vaccinarea, și faptul că și-au pierdut locurile de muncă. Unii oameni nu au putut beneficia de ajutorul de șomaj, pentru că firma la care lucrau nu plătise dările către stat. Au fost situații foarte delicate pe care a trebuit să le supunem atenției ministrului Muncii. Am avut neplată de drepturi salariale la reprezentanții DGASPC-urilor, în multe localități din țară. Unele s-au fundamentat pe faptul că nu aveau buget alocat, că nu au fost pregătiți, însă, în timp, problemele s-au rezolvat. Am mai avut pe medici, personal medical, foarte multe sesizări. Anul trecut, am făcut sesizări din oficiu și am solicitat asigurarea echipamentelor necesare în ce privește personalul medical, polițiștii, pompierii, personalul Gărzii de Mediu, salubritatea. Pe impozite și taxe vin mai puține petiții. Oamenii sunt nemulțumiți de faptul că nu li se respectă un drept, că nu sunt emise deciziile în timp pentru a fi contestate, că se fac decizii greșite în raport cu veniturile pe care le au. V-am evidențiat câteva probleme, dar având un mandat general, putem avea în vedere până la cele mai grave lucruri”, a subliniat sursa citată.
Ce petiţii nu intră în obiectul de activitate al Instituţiei Avocatul Poporului
Nu fac obiectul activităţii Instituţiei Avocatul Poporului şi vor fi respinse fără motivare petiţiile privind: actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament; actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor; actele şi faptele Preşedintelui României; actele şi faptele Curţii Constituţionale; actele şi faptele preşedintelui Consiliului Legislativ; actele şi faptele autorităţii judecătoreşti; actele şi faptele Guvernului – cu excepţia legilor şi ordonanţelor.
Programul de funcționare al biroului de la Călărași urmează a fi stabilit
Programul de funcționare al biroului Instituției Avocatului Poporului, din Călărași, nu a fost, deocamdată, stabilit. Acesta depinde în funcție de numărul persoanelor care se vor înscrie în audiență. Reprezentanții Biroului Teritorial de la Slobozia vor veni săptămânal sau la două săptămâni, la Călărași, în funcție de solicitările localnicilor, și se vor face programări în acest sens. Persoanele care sunt bolnave, imobilizate la pat, care nu pot trimite petițiile prin poștă sau e-mail, pot apela numărul de telefon 0243/233.200 și vor fi preluate prin serviciul de dispecerat. Dispeceratul poate fi contactat de luni până joi, între orele 08:00 și 16:30, și vineri, până la ora 14:00. Vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Ion Samoilă, a subliniat faptul că va stabili un mod de lucru cu Biroul Teritorial Slobozia, astfel încât cei interesați să se prezinte la CJ și să depună petițiile, urmând ca aceștia să fie contactați în momentul în care au loc întrevederile cu reprezentanții Instituției Avocatului Poporului.
