Premierul României, Ilie Bolojan, a prezentat, vineri, 21 noiembrie 2025, în cadrul unei conferințe de presă, principalele proiecte și direcții de reformă ale Guvernului, de la modificarea pensiilor magistraților și depunerea aplicației SAFE, până la restructurarea administrației publice și a companiilor de stat.
Reforma pensiilor magistraților: perioadă de tranziție extinsă și plafon de 70%
Unul dintre cele mai sensibile proiecte discutate vizează reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Premierul a anunțat că Guvernul intenționează să își angajeze răspunderea pe proiect săptămâna viitoare, dacă avizul CSM va fi transmis în timp util.
Principalele modificări;
- Perioadă de tranziție extinsă la 15 ani pentru creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 48–50 de ani către 65 de ani. În fiecare an, vârsta minimă de pensionare va crește cu câte un an;
- Plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, procent păstrat din forma inițială
- Motive principale: respectarea jalonului european cu termen 28 noiembrie, corectarea unor percepute nedreptăți sociale și asigurarea sustenabilității sistemului de pensii.
Bolojan a subliniat că reforma este necesară pentru a menține echilibrele bugetare și pentru a răspunde așteptărilor societății privind echitatea în sistemul de pensii.
SAFE: România depune aplicația de 16,6 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică
Premierul a confirmat finalizarea aplicației pentru programul european SAFE, în valoare totală de 16,6 miliarde euro, dintre care:
- 12+ miliarde pentru dotări militare și de securitate;
- 4,2 miliarde pentru infrastructură, cu accent pe autostrăzile cu rol dual (civil și militar).
Cele mai mari investiții în transporturi vizează capetele autostrăzii Moldovei, asigurând legăturile: Pașcani – Ungheni – Republica Moldova, Pașcani – Suceava – Siret – Ucraina.
Termenul estimat pentru finalizarea tronsoanelor este 2029–2030, ceea ce ar conecta integral nordul României de sud, pe ambele axe strategice.
Programul va intra luni pe ordinea de zi a CSAT, urmând ca după aprobare să fie transmis Comisiei Europene.
Bolojan a evidențiat avantajele majore: asigurarea obligațiilor României în cadrul NATO, sprijin pentru industria națională de apărare, integrarea producătorilor români în lanțurile europene, reducerea deficitului prin împrumuturi la dobânzi mult mai mici, cu 10 ani perioadă de grație și 40 de ani rambursare.
Pachetul fiscal și bugetul pe 2026: fără taxe noi, dar cu accent pe reducerea cheltuielilor
Premierul a explicat că, pachetul fiscal al doilea, după eliminarea articolelor declarate neconstituționale, este așteptat să fie validat de Curtea Constituțională până la 10 decembrie. Această aprobare este esențială pentru: construirea bugetului pe 2026, depunerea cererii de plată nr. 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde euro.
Un jalon important este introducerea unei forme de taxare a poluării auto: bonus de ~20% pentru mașinile noi, penalizare de până la 20% pentru vehiculele foarte vechi.
Guvernul mizează pe o îmbunătățire vizibilă a încasărilor bugetare, confirmată deja în trimestrul al treilea: +10 miliarde lei venituri suplimentare, +15% venituri din TVA, +11% accize, +8,5% contribuții la sănătate.
Bolojan a subliniat că, ținta de deficit pentru 2026 este de aproximativ 6%, iar singura metodă pentru atingerea ei este reducerea cheltuielilor, nu introducerea de noi taxe.
Reforma administrației: eficientizare, descentralizare și tăierea risipei
Pachetul privind administrația publică este considerat de premier „coloana vertebrală” a reformei statului. El cuprinde: evaluarea tuturor structurilor administrative, reducerea posturilor nejustificate, reașezarea sistemului de sporuri, responsabilizarea administrației locale prin descentralizare și noi atribuții.
Bolojan a dat multiple exemple concrete de risipă:
- Mașini închiriate– reducerea acestora la Guvern a dus la scăderea costurilor lunare de la 840 milioane lei la doar 10% din suma inițială.
- Sporuri nejustificate în sistemul fondurilor europene– premierul a criticat situații în care salariile au fost dublate fără performanță.
- Sistemul medical – spitale unde 90% din buget este cheltuit pe salarii, în detrimentul serviciilor medicale.
- Pază și dispecerate – mii de jandarmi folosiți pentru paza unor clădiri fără activitate în afara programului; soluția: pază digitalizată și redistribuirea personalului în stradă.
Premierul a insistat asupra faptului că în toate instituțiile există „loc de mai bine”, iar reducerea risipei trebuie să devină regulă.
Companiile de stat: listă prioritară pentru restructurare și închideri
Guvernul a identificat un nucleu de companii de stat aflate în stare critică: 27 de companii cu capitaluri proprii negative, pierderi anuale de 1,2 miliarde lei, datorii istorice de peste 5 miliarde. În total, 83 de întreprinderi publice au plăți restante de 6,5 miliarde lei.
Premierul a anunțat introducerea unor planuri obligatorii de redresare până în decembrie, posibilitatea închiderii companiilor fără activitate reală, diminuarea subvențiilor, de peste 8 miliarde în 2024, monitorizare coordonată de vicepremierul Oana Gheorghiu.
Scopul este stoparea pierderilor și redirecționarea fondurilor către educație, sănătate și investiții.
În continuare, redăm declarațiile lui Ilie Bolojan din conferința de presă, declarații preluate de pe site-ul Guvernului României:
„Voi încerca să punctez subiectele principale care țin de Guvern din această săptămână. Prima dintre ele, proiectul legat de pensiile magistraților. Așa cum știți, ieri Guvernul, prin Ministerul Muncii, a transmis spre avizare proiectul. Din semnalele publice pe care le-am constatat, din faptul că CSM a convocat adunările generale, înseamnă că există premise bune ca să primim un aviz mult mai repede decât termenul maxim de 30 de zile. În aceste condiții, ne propunem ca săptămâna viitoare, dacă vom primi avizul, joi, în ședința de guvern, sau vineri, cel mai târziu, pe data de 28, să declanșăm procedura de angajare a răspunderii Guvernului pe acest proiect. Proiectul conține două elemente importante, care au fost în discuția publică și data trecută: primul este termenul de intrare în vigoare și al doilea este procentul
al pensiei din salariul net.
Având în vedere că săptămâna trecută am avut o întâlnire convocată de domnul președinte cu reprezentanții magistraților în care s-au discutat aceste aspecte și având în vedere că am primit solicitarea să extindem perioada de tranziție, față de 10 ani cu cât era prevăzută perioada de tranziție, deci de creștere treptată a vârstei de pensionare, de la 48 de ani la 65 de ani, am propus și am acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani. Prin urmare, în fiecare an care va trece perioada de activitate se va prelungi cu încă un an și, deci, peste 15 ani, practic, ar urma să se ajungă la pensionarea la vârsta standard, fiecare generație trebuind să lucreze practic un an în plus în fiecare an de acum înainte. Am acceptat această solicitare și alte două aspecte tehnice, dar care nu sunt relevante.
Al doilea aspect important este procentul maxim și am rămas pe procentul inițial ca pensia în magistratură să nu depășească 70% din ultimul salariu net. Sunt trei motive importante pentru care acest proiect am ținut să-l promovăm. Pe de o parte termenul de 28, așa cum știți, este un termen de respectare a unui jalon și ține, deci, de accesarea unor fonduri europene. Al doilea element de bază ține de corectarea unei nedreptăți, pentru că românii percep că vârsta de pensionare de 48-50 de ani și pensia de astăzi, care este cât ultimul salariu, sunt aspecte care țin de nedreptăți și trebuie corectate. De asemenea, al treilea element ține de a avea o economie pusă pe baze sănătoase și un sistem de pensii care este sustenabil în anii următori și știți care sunt datele pe care noi le avem.
În condițiile în care nu se va primi avizul, va trebui să așteptăm acest termen. Sper, deci, așa cum am încercat în această perioadă, ca toți cei care suntem implicați să avem un comportament responsabil și să derulăm această procedură în condiții normale.
Al doilea subiect pe care îl abordez este programul SAFE și vă pot informa că astăzi se încheie toate procedurile prin care Guvernul României pregătește aplicația de finanțare. Este o aplicație în valoare de 16,6 miliarde euro, din care 4,2 miliarde reprezintă finanțări care vor fi alocate pe componenta de infrastructură și peste 12 miliarde sunt dotări pentru Armată, pentru Ministerul de Interne și pentru celelalte forțe din sistemul de apărare națională. Pe componenta de transporturi, cea mai importantă alocare, peste 90%, se referă la capetele de autostradă dinspre Moldova, care nu mai aveau finanțare, este vorba de legătura dintre Pașcani, pe lângă Iași, cu Ungheni, cu Republica Moldova, și, de asemenea, de legătura cu Ucraina, Pașcani, pe lângă Suceava, până la Siret. Asta înseamnă că lucrările care astăzi se desfășoară în forță pe tronsonul dintre București, practic, și Pașcani vor putea fi continuate în anii următori în așa fel încât cel mai târziu în 2029-2030 și aceste tronsoane de autostradă sau drumuri-expres să fie finalizate și nordul României să fie conectat de sud, atât pe relația Ucraina-București, dar și pe relația Republica Moldova-Iași-București. Această aplicație de finanțare va fi pe ordinea de zi a ședinței CSAT de luni și, după dezbaterea și aprobarea ei, va fi comunicată săptămâna viitoare Comisiei Europene.
În următoarele două luni de zile va fi analizată această aplicație, în așa fel încât estimăm că cel mai târziu la finalul primului trimestru al anului viitor vom ști cu exactitate care sunt proiectele care vor urma să fie finanțate prin acest program. Licitațiile care au fost până acum organizate pentru tronsoane vor avea, deci, finanțarea asigurată, iar pentru cele unde nu s-a finalizat procedura de licitație vor fi derulate în condiții normale în perioada următoare. În paralel cu această evaluare vom continua negocierile cu firmele care vor furniza aceste dotări pentru Armata României, dar și cu țările cu care ar urma să facem achiziții comune, prin urmare vom avea, foarte probabil, decizii privind acorduri interguvernamentale sau proceduri de achiziție standard.
Depunerea acestei aplicații are câteva avantaje pentru țara noastră. În primul rând, asigură dotarea Armatei Române și respectă obligațiile pe care ni le-am asumat față de NATO, față de Statele Unite, privind creșterea contribuției la bugetul de apărare al țării noastre și al Europei. Asigură finanțarea lucrărilor de infrastructură mare cu rol dual, civil și militar, pentru care nu aveam finanțare. Susține industria noastră de apărare și, de asemenea, integrează companiile românești private în lanțul valoric al industriei europene de apărare. Una din țintele pe care le-au avut colegii noștri a fost aceea de a obține ca 50% din ceea ce se livrează să fie produs în România și această prevedere, foarte importantă, asigură atât colaborarea industriei naționale de armament, dar și a industriei private din România cu companii importante producătoare care își vor localiza direct sau indirect prin parteneri producția în România. De asemenea, ne ajută mult la scăderea deficitului, la controlul bugetar, având în vedere că acest credit este contractat de România la dobânzi care sunt la jumătate față de cele pe care le plătim astăzi și, de asemenea, în condiții avantajoase, cu o perioadă de grație de 10 ani și o rambursare de aproximativ 40 de ani.
Al treilea subiect este cel legat de pachetul fiscal și de reforma administrației. În ceea ce privește pachetul fiscal, suntem în situația în care, așa cum știți, pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestațiilor care au fost depuse la Curtea Constituțională și ca urmare a deciziei Curții a declara articolul care se referă la testarea cu /…/ a angajaților de la ANAF ca neconstituțional. În Parlament, așa cum știți, au fost scoase acele articole care au fost declarate neconstituționale, nu s-a făcut nicio altă modificare, prin urmare, pornim de la premisa că foarte probabil acest pachet, pentru că nu s-a făcut nicio altă modificare subliniez, va fi declarat constituțional, el parcurgând verificarea la prima contestație. Și faptul că s-a dat termen data de 10 decembrie este un lucru bun din două motive. Pe de o parte, pentru că acest pachet fiscal stă la baza bugetului pe anul viitor. Pe de altă parte, adoptarea lui ne permite să ne depunem cererea de plată numărul 4, care este în valoare de 2,62 de miliarde de euro. Una din prevederile din pachet, este vorba de respectarea unui jalon privind taxarea poluării, care dă un discount de aproximativ 20% la impozitarea pe mașinile noi și vine cu o penalizare de aproximativ de până la 20% pentru mașinile foarte vechi. Adoptarea acestui jalon este o condiție pentru depunerea acestei cereri numărul 4. Prin urmare, imediat ce va fi declarat constituțional, așa cum am spus, pornim de la premisa că așa ar trebui să se întâmple, vom depune această cerere în așa fel încât în cursul lunii februarie, la final, România să-și încaseze acești bani. Încasarea acestui grant este foarte importantă pentru a asigura investițiile pe parcursul anului viitor.
Aș trece la componenta de reforme și din acest punct de vedere vă pot informa că primele două pachete, cel adoptat în iulie și cel din august, care parțial a intrat în vigoare, parțial ar urma să intre în perioada următoare, au avut efecte importante și, cu toate constrângerile pe care le-au generat, nu trebuie să fugim de asta, care au însemnat o scădere a consumului, ușoară, care au însemnat o creștere de prețuri, din punct de vedere al bugetului de stat aceste măsuri s-au dovedit corecte și au fost inevitabile. Asta înseamnă că în trimestrul al treilea, față de trimestrul trei al anului trecut, am încasat bugete mai mari, deci ne-au crescut încasările cu aproape 10 miliarde de lei, atât pe componentele de impozit pe venit, de încasări din TVA, cu aproape 15%, de exemplu, veniturile din accize – cu 11%, iar contribuțiile pe Casa de Sănătate, unde aveam un deficit important, cu 8,5%. Toate acestea, în condițiile în care în luna octombrie, de exemplu, a fost o lună care, în comparație cu cea din anul trecut, a însemnat o scădere a cheltuielilor la bugetul de stat, ceea ce este un lucru pe care trebuie să-l urmărim lună de lună de acum înainte, cu peste 500 de milioane, ajungând ca față de 14,2 miliarde de lei cheltuielile cu salariile în sectorul public în octombrie anul trecut să ajungem la peste 13,6 miliarde, deci cu peste 500 de milioane reducere. Nu putem corecta acest deficit care anul trecut a fost de 9,4%, anul acesta va ajunge la 8,4% și anul viitor ne propunem să se apropie de 6%, decât prin măsuri de scădere a cheltuielilor pentru a evita noi taxe și noi impozite pe care Guvernul nu dorește să le stabilească.
Acest pachet fiscal care ar trebui să intre în decembrie va fi, alături de pachetul pentru administrație, baza bugetului pe anul viitor. Și trebuie să punctăm câteva lucruri aici; în ceea ce privește pachetul fiscal, așa cum știți, este prevăzută încă din august o creștere a impozitelor pe proprietăți la persoanele fizice, de la începutul anului viitor. Această creștere era necesară; era un angajament al României încă de anii trecuți, pe de-o parte, pentru că aveam raportat la puterea de cumpărare cele mai mici impozite pe proprietate la persoanele fizice, aveam o pondere a acestor impozite în PIB mult mai mică decât media din Uniunea Europeană și toate aceste impozite sunt practic venituri pentru autoritățile locale acolo unde cetățenii locuiesc. Ce reprezintă practic ele? Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ceea ce se face în fiecare localitate. Și, dacă ne uităm în România, vedem că peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă, de canalizare sau de gaz, se reabilitează școli, se anvelopează blocuri de locuințe, se lucrează la spitale și așa mai departe. Or, aceste investiții sunt finanțate, într-o bună parte, de la bugetul de stat al României prin programele naționale, prin fonduri europene cofinanțate de la bugetul de stat și în cazul marilor orașe din România sau al unor puține localități din bugetele lor locale. Anul viitor, Guvernul României nu va mai putea transfera sume pentru echilibrarea bugetară așa cum a făcut anii trecuți, pentru că nu avem acești bani; sunt bani pe care îi împrumutăm, pentru care plătim niște dobânzi foarte mari. Ca atare, pentru că aceste lucrări să continue, banii încasați suplimentar sub forma acestor impozite vor fi sau ar trebui să fie direcționați către cofinanțarea acestor lucrări.
Tocmai de aceea, pentru ca să ajungă acolo unde într-adevăr înseamnă valoare pentru oameni, am susținut adoptarea pachetului pentru administrație. El nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci înseamnă, în primul rând, creșterea capacității administrației locale de a avea o bună guvernare, înseamnă descentralizare, înseamnă creșterea autorității acestora în zona de urbanism, pentru disciplină în construcții, curățenie și așa mai departe. Dar nu trebuie să fugim de componenta de reducere de cheltuieli pe care o prevede acest pachet. Și, cu toate întârzierile și discuțiile legate de adoptarea lui, nu trebuie să fugim de aceste lucruri. Eu cred că adoptarea este necesară în perioada următoare, urmărind câteva principii de bază. Analiza administrației arată că peste tot – subliniez, peste tot – este loc de mai bine și nicio instituție nu trebuie să evite evaluarea activității și a modului în care poate să-și reducă cheltuielile. Aceasta este valabil și în administrațiile locale și în administrația centrală, în toate ministerele. Asta înseamnă că acolo unde se dovedește că avem personal în plus, acolo unde se dovedește că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de către alții și care îi demotivează pe colegii din sectorul public, aceste posturi nu mai merită să rămână finanțate din bugetele de stat. Ele trebuie desființate. Acesta este adevărul.
Ilie Bolojan: Acolo unde se constată acest lucru, acolo unde pot fi reduse cheltuieli, de personal sau nu, corectând acumulări negative, peste tot trebuie făcut acest lucru, în așa fel încât, anul viitor, dacă anunțăm la începutul anului un buget și o țintă de buget, să avem garanția că și la jumătatea anului și la sfârșitul anului ne apropiem de acea țintă. Este singura șansă pentru a recâștiga credibilitatea noastră financiară și bugetară, pentru a ne reduce dobânzile. S-au redus în aceste trei luni de zile cu câteva puncte procentuale, dar le putem reduce și mai mult, având în vedere că gradul nostru de îndatorare ne permite să ne împrumutăm la dobânzi mult mai mici, dar pentru asta creditorii noștri trebuie să ne perceapă că suntem serioși, că avem grijă de bani, că nu-i risipim. Și aș vrea să punctez câteva lucruri cât se poate de clare cu câteva exemple, pentru că am văzut acest subiect legat de reducerea cheltuielor cu 10%, care s-a transformat în percepția că se vor reduce cu 10% toate salariile, ceea ce nu are nici o legătură cu realitatea și nu își propune să facă guvernul. V-aș da câteva exemple. Acolo unde într-o primărie se constată că numărul de angajați depășește norma care va fi stabilită și pe care alte primării o respectă, acolo, sigur, pot fi desfințate posturile sau primăriile pot să-și verifice sporurile sau grilele de salarizare. Dar acolo unde sunt în plus și unde alte primării pot să lucreze, consider că impozitele cetățenilor trebuie să plece din investiții, și nu în salariile unor oameni care nu își justifică posturile, indiferent că e vorba de o primărie mare sau de o primărie mică. Aș da un exemplu minor de la guvern de reducere de cheltuieli. Plăteam pe mașini la început de an 840 de milioane chirii pe lună, am redus la jumătate numărul de mașini, am plătit jumătate din chirie și în ultima fază au fost anulate contractul de închiriere cu RAAPPS, s-a făcut un alt contract de închiriere și față de valoarea inițială s-a redus doar la 10% plătim față de cât am plătit la începutul anului. Nu s-a surpat cancelaria, nu s-a întâmplat nimic deosebit, doar că în fiecare an, de acum înainte, dacă s-ar merge pe această linie, dar în fiecare lună în prezent plătim doar 10%, deci 700 de milioane lunar, economie la un singur capitol. Poate părea puțin la nivelul unui buget de stat, dar vă rog să vă gândiți ce înseamnă ca fiecare autoritate, fiecare companie să facă acest lucru. V-aș da un alt exemplu, pe sporuri, pe fonduri europene. Accesarea fondurilor europene, pentru mulți, n-a fost un scop, ci scopul era să beneficieze de prevederile care îi premiau pe cei care accesau fonduri europene. Și premierea a devenit un scop în sine. Gândiți-vă că, din punctul meu de vedere, n-a fost normal ca să nu ne accesăm finanțările europene pe PNRR, așa cum ar fi trebuit să o facem într-o pondere foarte mare, dar tot Ministerul Fondului Europene să ia niște sporuri care practic le-au dublat salariile în ultimii ani. Ori, nu poți să-ți dublezi salariile dacă n-ai făcut performanță. Sunt de acord să ai bonusuri de salarizare, că ești în sectorul privat sau public, dar astea trebuie să fie dublate de rezultate, de productivitate, de performanță. Și faptul că acolo s-au redus sporurile, consider că a fost un lucru bun și a fost un lucru echitabil. Ceea ce ar trebui să se întâmple în continuare este să ia sporuri la nivelul maxim doar cei care fac performanță. Iar departamentele, de peste tot, care nu-și fac treaba, care nu accesează finanțări să fie penalizate, adică să nu ia aceste bonusuri. Ministerul Agriculturii – avem componente ale Ministerului Agriculturii care derulează funduri europene, plățile, de exemplu, care se fac fermierilor, da? Prin APIA. Dar APIA a semnat acorduri de înțelegere, protocoale de înțelegere cu celelalte autorități ale Ministerului Agriculturii. Direcțiile agricole, cele fitosanitare, ADS-urile și așa mai departe. Pentru că ei ar presta servicii care îi ajută pe cei de la Agenția de Plăți să facă aceste plăți agricole. Poate este așa. Dar poate nu fiecare zi lucrătoare este una dedicată finanțării proiectelor europene, dar și-au luat mii de oameni sporurile la nivelul maxim. Sunt convins că, dacă s-ar analiza aceste parteneriate, am constata că putem face plățile către fermierii noștri bine-mersi, fără să avem aceste parteneriate, sau, dacă le avem, ele sunt plătite la procentul corespunzător. V-am dat niște exemple punctuale ca să ne înțelegem. Nu fug de zona de sănătate. Avem în România multe spitale care sunt în situația în care peste 90% din bugetul pe care îl primesc este dedicat salariilor. Vă rog să vă gândiți că, în condițiile în care toți banii pe care îi are un spital aproape toți se duc pe salarii, cât mai rămâne pentru medicamente, pentru a combate infecțiile nosocomiale, pentru dotări cu aparatură, pentru analize, pentru alte lucruri care țin într-adevăr de calitatea serviciilor medicale? Și, atunci, ce constatăm? Că în aceste spitale ne-am dus pe toate sporurile la nivelul maxim, ele sunt între un minim și un maxim, da, ne-am dus la nivelul maxim. Constatăm că am pus norma de personal la nivelul minim ca să avem cât mai mulți angajați și constatăm, cel mai rău, că nici n-avem servicii. Dar, datorită modalității de finanțare, primim bani ficși pentru cheltuieli de personal fără ca acești bani, 60-70%, să fie legați de serviciile medicale pe care le prestăm. Și cred că aici trebuie intervenit, pentru că acest tip de spitale, din păcate, așa, ca să simplific, nu sunt pentru pacienți, ci sunt pentru angajați. Ceea ce a făcut Ministerul Sănătății săptămâna asta, prin promovarea hotărârii de guvern, și îi mulțumesc domnului ministru, prin care extinde numărul de molecule, deci de medicamente generice pe care pacienții noștri le pot accesa, vine nu doar să mărească plaja pe care o pot accesa, dar vine să ne reducă cheltuielile, pentru că gândiți-vă că ne-au crescut în ultimii ani cheltuielile cu medicamentele în România, în fiecare an cu niște sume care nu sunt compensate de realitate, de calitatea tratamentelor și așa mai departe. Asta și pentru că avem în total, suntem debalansați, iar ponderea medicamentelor inovative, cele de ultimă generație, care sunt mult mai scumpe, cu 30, 40, 50% decât cele generice este mult mai mare. Această hotărâre vine, în subsidiar, să scadă și cheltuielile pentru medicamente, și asta înseamnă… cu același buget vom putea să oferim mai multe servicii medicale pacienților din România. Asta înseamnă să ne controlăm cheltuielile peste tot și să avem în vedere că singura formulă pe care o putem avea pentru a ține echilibrele bugetare și a avea o economie stabilă în România în anul următor ține de aceste două aspecte: să ne scădem cheltuielile și să ne accesăm fondurile europene. Cel mai mare sprijin pe care îl putem da economiei românești, cel mai mare pachet imediat de sprijin, este accesarea celor 10 miliarde de euro care reprezintă componenta din PNRR pe care trebuie să o accesăm până în luna august anul viitor. Aș mai da un ultim exemplu legat de ce înseamnă eficiență și reducerea cheltuielilor în administrație. Ceea ce propune domnul Predoiu la Ministerul de Interne, acolo unde ai deficit de personal, cum există la Interne, ai varianta să angajezi noi oameni, ceea ce înseamnă noi cheltuieli, sau ai varianta să redistribui oameni, să faci lucrurile mai eficient. Asta trebuie făcut prima dată ca să avem o siguranță mai bună. Și, da, dacă se dovedește că trebuie să facem și angajări, trebuie facute angajări. Dar gândiți-vă că avem în pază în România mii de jandarmi cu normă întreagă, la foarte multe instituții. Aș da un exemplu: sediile Curții de Conturi din România; acolo nu ai activitate după-amiaza, nu ai activitate sâmbăta, duminica. În loc să ai cinci jandarmi la fiecare sediu de Curte de Conturi, poți să ai un singur jandarm de dimineață, iar în afara programului – un sistem de dispecerat cu camere de luat vederi, așa cum este în mii de companii private din România, asigură paza obiectivului cu un personal mult redus și, bineînțeles, cu costuri mult reduse. Iar personalul, cele 2.000-2.500 de posturi de jandarmi se duc în pază, se duc în stradă, se duc să combată infracțiunile și să asigure siguranța cetățenilor. Același lucru este în zona de dispecerate. Avem în fiecare oraș de reședință din România câte patru, cinci dispecerate de poliție – unele la Locală, unele la poliția națională județeană, altele la poliția națională municipală, la Jandarmerie, dacă ești la graniță sau dacă ai un aeroport – la Poliția de Frontieră. Doar unele au acces la sistemul de camere de luat vederi, poate nu cele care trebuie să intervină. Și, atunci, gândiți-vă că am putea și aici să avem 1.000, 2.000 de oameni care sunt disponibilizați, nu sunt concediați, sunt duși în stradă, sunt duşi acolo unde sunt probleme, în așa fel încât să asigurăm siguranța. Și, cel mai important, faptul că am toate camerele de luat vederi într-un singur dispecerat, faptul că am toate forțele care de acolo își dispecerizează activitatea înseamnă că se duce echipajul potrivit acolo unde se întâmplă ceva, înseamnă că forțele sunt calculate corect și înseamnă că siguranța numai pentru acest lucru, a cetățenilor, crește. De aceea, voi susține adoptarea acestui pachet și sper că în perioada următoare, discutând toate aspectele care au fost contradictorii în aceste zile, să ajungem la o soluție în așa fel încât fiecare instituție, de la Parlamentul României, nu cred că se întâmplă nimic dacă se reduce suma forfetară cu 10% la parlamentari, de exemplu, la alte instituții participă la acest efort, în așa fel încât să trecem România cât mai repede prin această situație dificilă. Cu cât adoptăm aceste măsuri mai repede, cu atât perioada se va scurta și costurile sociale se vor scurta. Vedeți ce înseamnă să se lungească un pachet, vedeți ce probleme apar și care sunt efectele. Aș încheia cu o problemă care a fost discutată în ședința de guvern de ieri, și anume îmbunătățirea gestionării companiilor de stat. Companiile de stat gestionează segmente importante din activitatea economică. Gândiți-vă: energie, transporturi, alte zone, militar, producție de armament, și de modul în care acestea sunt gestionate depind subvențiile pe care le acordăm, care sunt miliarde de lei în fiecare an, depind pierderile pe care ei le înregistrează la bugetul de stat, care, din nou, sunt de miliarde în fiecare an și de nevalorificarea unor active importante pe care, odată introduse în circuitul economic, companii private, autorități locale le-ar putea pune în valoare. Și, atunci, am identificat un pachet de companii unde atât de la nivel guvernamental, de la nivel de ministere, de la nivel de AMEPIP, dar și de la conducerile acestor companii trebuie să intervenim ca începând de anul viitor, deci de la începutul anului, nu de la sfârșitul anului, cum am pățit anul acesta, să punem în practică planuri care să îmbunătățească activitatea acestora. Cele care nu pot fi salvate trebuie închise, cele care trebuie menținute, dar au pierderi, trebuie să-și reducă pierderile, trebuie să-și îmbunătățească serviciile, trebuie să facă reforme. Avem companii, 27, care sunt într-o situație dificilă, au capitaluri proprii negative. Doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde și mai acumulează din trecut încă 5 miliarde, peste 5 miliarde. Dacă nu vom interveni, vor rămâne în continuare o gaură neagră. Sunt pe o listă prioritară. Vi le vom comunica. Avem, de asemenea, alte întreprinderi publice care au pierderi sistematice. Sunt cam 83 de companii care au plăți restante de 6,5 miliarde de lei, dintre care 30% sunt către bugetul de stat și diferența – către parteneri, companii private și așa mai departe.
Ilie Bolojan: E nevoie să intervenim în aceste companii, pentru că ele beneficiază de subvenții importante, doar în 2024 au încasat peste opt miliarde de lei subvenții, și fiecare leu care se economisește din aceste subvenții l-am putea duce în educație, în sănătate sau în alte investiții. Avem companii care, deși trebuiau să prezinte planuri de redresare, nu și-au prezentat nici pe anul acesta planurile. E greu de gândit cum sunt tolerați și nu vom intra în anul viitor fără să avem aceste planuri de restructurare, încheiate în luna decembrie, în așa fel încât să nu mai ajungem în această situație. De asemenea, avem societăți mai mici, cu mai puțini salariați, care sunt în situația în care nu mai desfășoară activități care au fost conforme obiectului lor de activitate de la înființare și care pot fi închise fără niciun fel de probleme, că sunt doar o sursă de cheltuieli pentru bugete. Am stabilit aceste liste de companii. Responsabilitatea va fi la fiecare minister care reprezintă autoritatea tutelară și la un grup de lucru care va fi coordonat de către doamna vicepremier Oana Gheorghiu. Reforma companiilor de stat este o necesitate, și trebuie să o facem, și va fi un element de bază inclusiv pe componenta de buget pentru anul următor. Acestea sunt aspectele pe care am dorit să le punctez”.
