Inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Călăraşi, Roxana Paţurcă, a participat, în data de 29 iulie a.c., la conferinţa de presă a PNL, pentru a vorbi despre noutăţile proiectului legii învăţământului preuniversitar, aflat în consultare publică.
”Avem două proiecte de legi, una pe învățământ universitar (…) și alta pe învățământ preuniversitar. Ambele se află în dezbatere publică, până pe data de 24 august. Consultările continuă, dezbaterile nu sunt numai în zona de mass-media, ci punctual cu toate părțile implicate, și aici mă refer la federațiile de părinți, la asociațiile de elevi, zona socială și, bineînțeles, la cei care fac parte din sistem și pot veni cu clarificări obiective legate de aceste propuneri. Să nu uităm că Legea 1 în baza căreia funcționăm a fost o lege foarte bună, dar și eu consider că era nevoie de o reformă, pentru că au fost foarte multe modificări și completări, încât era foarte greu de urmărit. În cadrul acestei reforme, au venit măsuri ca rezultat al cele mai ample consultări naționale de învățământ, cu mențiunea că ele continuă până pe 24 august. În cadrul ISJ Călărași suntem într-o serie de întâlniri, atât cu directorii de școli, cu directorii de colegii naționale, cu inspectorii școlari, cât și cu federații de părinți și reprezentanți ai elevilor, astfel încât și noi, din zona județului Călărași, să venim cu propuneri pe care să le punem pe masa ministerului”, a precizat Roxana Pațurcă.
Principalele elemente de reformă ale proiectului legii învățământului preuniversitar, prezentate de sursa citată sunt următoarele:
- Elevul: educație personalizată pe capacități și aptitudini, pentru atingerea potențialului maxim
- Urmărirea traseului și a progresului unui elev vor fi mai ușor de făcut prin apariția portofoliului personal educațional. Acesta va începe de la grupa mijlocie din grădiniță. Acesta va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar și care au fost problemele, provocările ori performanțele.
- La finalul gimnaziului, consilierul școlar și dirigentele vor emite părinților o recomandare, care va avea în vedere opțiunile educaționale și profesionale ulterioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obligatoriu). Ea va fi întocmită prin consultarea profesorilor de la clasă, a fișei matricole și a unei evaluări specifice.
- Profesorul: o carieră atractivă și un statut ridicat în societate
- Profesorii vor avea un grad mai mare de autonomie în predare, pentru că își cunosc cel mai bine elevii, aptitudinile și nevoile acestora.
- Se reorganizează procedura prin care se începe o carieră didactică. Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii și apoi vor putea susține concursul național pentru titularizare.
- Profesorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie.
- Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică va asigura continuarea formării profesorilor și a creșterii calității în actul educației. Astfel, aptitudinile profesorilor vor putea fi actualizate cu cerințele momentului.
- Profesorii vor putea opta pentru continuarea contractului de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare, iar angajatorul nu va putea limita acest drept.
- Școala: adaptarea la nevoile elevilor și creșterii calității în educație
- Apare atributul de manager școlar (directorul și directorii adjuncți de unitate de învățământ), care se va acorda în funcție de criterii ferme de pregătire profesională, după care se va urmări calitatea în activitate. Vor rămâne doar cu atribuțiile ce privesc partea didactică, nu și cea administrativă.
- Apare funcția de director administrativ, cu rol în gestionarea bunei funcționari a serviciilor de suport dintr-o unitate de învățământ (utilități, curățenie, dotări, reparații).
- Se vor înființa centre de excelență, unde elevii dotați vor putea să beneficieze de programe educaționale pe măsura performanțelor.
- Elevii care ies din sistemul educațional ca urmare a unor intervenții medicale ce necesită internare pe perioade prelungite nu vor fi scoși în afara sistemului educațional. Pentru elevii cu o perioadă de spitalizare mai mare de 4 săptămâni se vor organiza cursuri în spital, ca să nu rămână în urmă cu procesul de învățare (Școala din spital)
- Centrul Național de Educație Incluzivă va genera programe destinate elevilor cu nevoi speciale (dizabilități, tulburări de învățare), pentru a oferi un acces universal la educație
- Învățământul preșcolar va fi organizat sub forma unei educații timpurii, care să îi învețe pe cei mici despre viața în comunitate și să îi pregătească pentru contactul cu școala.
- Unitățile de învățământ se pot grupa în consorții, care pot să își pună la comun resursele didactice și administrative.
- Se înființează Programul “Masă Sănătoasă în Școli”, care va fi un stimulent pentru reducerea abandonului școlar în rândul categoriilor defavorizate, dar va acorda o atenție selecției de alimente care intră în consumul elevilor în interiorul școlii.
- Finanțarea: eliminarea inechităților din sistem
- Se va acorda o atenție burselor sociale și de merit. Pe componenta socială, se vor crea programe speciale pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar. Fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educație, indiferent din ce mediu provine. Iar elevii ce aparțin unor categorii sociale vulnerabile au, prin educație, posibilitatea de a-și găsi un drum mai bun în viață.
- Elevii care înregistrează rezultate slabe și tind spre abandon vor fi integrați în Programul “Învățare remedială”, destinat celor cu dificultăți în învățare. Scopul programului este păstrarea unei șanse la educație, prin depășirea dificultăților de învățare.
- Va fi păstrată gratuitatea pentru transportul în comun.
Totodată, Roxana Pațurcă a prezentat și noutățile privind examenul de Bacalaureat.
Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:
A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.
B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației;
C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației;
D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări; b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări; d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.
Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;
b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;
c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;
În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba de de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise și practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat.
