Județul Călărași a împlinit, astăzi, 23 ianuarie 2026, 45 de ani de la înființare. Cu acest prilej, Consiliul Județean (CJ) Călărași a organizat o serie de evenimente, dedicate identității, valorilor și oamenilor care au contribuit, de-a lungul timpului, la dezvoltarea județului.
Astfel, a avut loc o ședință festivă de Consiliu Județean, în cadrul căreia aleșii locali au adoptat, printre altele, proiectul de hotărâre pentru declararea zilei de 23 ianuarie ca fiind Ziua Județului Călărași, dar și proiectul pentru acordarea titlului de „Cetățean de onoare al Județului Călărași” următoarelor personalități: Tudor Amza, Mihai Badea, Iulian-Valentin Bobeică, Vasile Gârgavu, Marian-Petre Miluț, Gabriela Oprea, Marian Popa și Nicolae Rîjnoveanu.
În cadrul ședinței a fost prezent și istoricul Constantin Tudor, care a vorbit participanților despre istoria județului Călărași. Acesta a primit, din partea președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, o plachetă aniversară și un trofeu. De asemenea, aceleași distincții au fost oferite deputatului PSD, Ion Samoilă, fost vicepreședinte al CJ Călărași și consilier județean din partea PSD, dar și fostului angajat al instituției, Micu Constantin, care a contribuit, prin implicarea sa, la dezvoltarea județului Călărași. Nici aleșii locali nu au scăpat de surprize din partea conducerii CJ. Aceștia au primit cadouri inedite, respectiv caricaturi personalizate.
„Astăzi, se împlinesc 45 de ani de la înființarea județului Călărași. Noi am făcut câteva manifestări în cadrul Consiliului Județean, dimineață, le-am mulțumit colegilor care au reușit să fie de la înființare. Este vorba despre doamna Vîlcu, doamna Mureșan, Micu și mai era doamna Ionică, care lucrează aici de la înființarea județului, din 1981, și le mulțumim pentru activitatea pe care au depus-o în cadrul Consiliului Popular Județean și Consiliul Județean Călărași. Asa se numea la momentul înființării județul Călărași. Astăzi, avem pe ordinea de zi înscris un proiect de hotărâre, ca să declarăm 23 ianuarie Zilele Județului Călărași. Noi am gândit să facem această zi festivă, iar după ședință să mergem cu toții la Palatul Socio-Cultural, unde am pregătit un moment artistic, să ascultăm tinerii valoroși ai județului Călărași, de la Palatul Copiilor, de la Liceul Pedagogic „Ștefan Bănulescu” și să vedem ansamblurile folclorice din județul Călărași. Împreună cu Centrul Cultural, vrem să arătăm că astăzi am declarat Zilele Județului Călărași. Va fi o zi festivă pentru județul Călărași”, a declarat președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță.
„N-aș vrea să fiu înțeles greșit, dar în viață împărțirile administrative vin și trec. Ceea ce rămân în urma unor acte administrative sunt oamenii care au populat dintotdeauna aceste meleaguri. Și dacă noi aniversăm doar 45 de ani de la înființarea județului Călărași, localitățile județului Călărași de astăzi, multe dintre ele își pierd trecutul în negura vremurilor de istorie. Nu am de gând să intru într-o expunere privind trecutul județului, înainte de a ne gândi la cei pe care domnul președinte i-a amintit puțin mai devreme, la cei care au militat, au luptat ca să se repare o greșeală istorică pe care în 1968 o făcuse regimul lui Ceaușescu. L-am cunoscut personal pe răposatul Martin Vasile, care mi-a povestit următorul lucru despre ce s-a întâmplat în 1968. În decembrie 1967, cei apropiați de vârstă cu mine vă amintiți, eram elev atunci, s-a adoptat un proiect de lege privind împărțirea administrativă a României în județe, de fapt, revenirea la împărțirea administrativă în județe. Au fost discuții și discuții la Biroul Politic al PCR de la vremea respectivă, unde se luau mari decizii privind viața economico-social-administrativă, în general. S-a pus problema înființării județului Ialomița, atenție, din 1968, care nu mai era același județ istoric Ialomița. Ca fapt divers, județul istoric Ialomița avea peste 7.000 de kilometri pătrați, era cel mai mare județ al României moderne și aici se aflau marile moșii ale unor latifundiari, printre care celebrul Grigore Cantacuzino Nababul. După unele informații, cel mai bogat român al tuturor timpurilor, unii spun că ar fi Craioveanu, despre care voi știți foarte bine, un alt mare moșier, dar acest Nababul era în județul Călărași. Deci, nu se înființează acel județ istoric, ci un județ puțin mai mic, Ceaușescu hotărând ca reședința acestui județ să fie undeva la mijlocul județului, într-un orășel micuț, de 12.000 de locuitori la acea vreme. Singurul care l-a înfruntat a fost Ion Gheorghe Maurer, prim-ministru la acea vreme, care iubea mult aceste meleaguri, care aveau o cabană de vânătoare pe Grindu Boian, pe teritoriul actual al Comunei Ciocănești, și a avut curajul să-i spună: „De ce la Slobozia, tovarășul secretar general?”. Ceaușescu i-ar fi răspuns că este în mijlocul județului. Atunci Maurer i-ar fi răspuns în felul următor: „Tovarășul secretar general, și omul se hrănește la mijloc, dar se conduce de la o extremitate”. Și atunci îndrăzneala lui Ion Gheorghe Maurer se poate că l-a costat funcția și îndepărtarea lui din fruntea treburilor țării. De ce vă spun acest lucru Pentru că prima reședință a județului istoric Ialomița, atestat documentar la 1470, a fost tot la o extremitate și tot la Dunăre. În celebrul oraș medieval, unde eu am dovedit documentar că s-a născut Mihai Viteazu, Orașul de Floci, a funcționat capitala județului de la 1470 până în jurul anului 1700, când este mutată într-o altă extremitate a județului Ialomița istoric. Era vorba de Urziceni, unde funcționează capitala județului Ialomița până în 1833, când, iată, o altă curiozitate, o altă capitală nouă, Călărașiul se afla într-o altă extremitate a județului istoric Ialomița, județ care cuprindea teritorii foarte importante, de la Mostiştea până sus la Obilești, Obilești fiind Valea Argovei de astăzi, unde marele nostru voievod Constantin Brâncoveanu avea un palat și de unde a fost ridicat în 1714 și dus împreună cu cei patru fii ai săi și cu ginerele la Istanbul, fiind executat, dar fără să renunțe la calitatea neamului românesc de creștin ortodox. Din acest motiv, Brâncoveanu a și fost trecut în rândul sfinților. Avem localități superbe, pentru că amintiți-vă de Constantiniana Daphne, cea pe care împăratul Constantin o ridicase undeva, probabil la Oltenița, la Spanțov sau la Ulmeni. A rămas ca arheologii să definitiveze locul acestei cetăți celebre pentru limesul roman de la Dunăre. Să nu uităm de orașul Cocor, de satul medieval Cocor și de orășelul Cornățel, la fel de important ca Orașul de Floci, Mânăstirea de astăzi, unde Matei Basarab, în 1642, ridică o frumoasă biserică, există și astăzi. Și, bineînțeles, să nu uităm de faptul că pe aici, probabil între Lichirești, Călărașii de astăzi și Ciocănești, Alexandru Macedon, în 337 înainte de Hristos, traversând Dunărea după geți, a pătruns într-o regiune agricolă prin excelență. Cronicarii vremii spun că soldații lui au fost obligați, era luna iunie, pentru a trece prin lanurile de greu să folosească sulițele. Amintiți-vă plugușorul nostru tradițional: „Grâul din spațiul nostru de astăzi avea spicul cât vrabia și paiul cât trestia”. Iată câteva argumente pentru a înțelege de ce județul nostru de astăzi, un județ agricol, dar și cu o industrie importantă, își trăiește de 45 de ani visul, municipiul Călărași fiind cel care, din păcate, a fost oropsit în 1968, după 150 de ani de calitate de reședință de județ, a fost marginalizat. Cei care vă amintiți, fonduri puține, instituții puține, a venit acel moment, 1974 Congresul, 75′ vizita lui Ceaușescu la Călărași, 76′ revine la inaugurarea lucrărilor pentru Siderurgic și a început de aici încolo o altă poveste. Astăzi e bine să ne amintim și de cei care au pus numărul la ceea ce se cheamă județul Călărași de astăzi. Să purtăm un moment de reculegere pentru președinții Consiliului Județean, începând cu Vasile Martin și terminând cu Mihai Arbagic.
Am să enumăr președinții de Consiliu Județean: Vasile Martin, 1981-1983; Dumitru Bejan 1983-1985; Ioan Foliș: 1985-1989.
A urmat o perioadă în care Prefectura avea și atribuțiile Consiliului Județean până la apariția Legii 69 din 1991 privind administrația publică locală. În baza acestei legi, în februarie 1992, au loc primele alegeri județene și este ales primul președinte de după 1989, domnul Gheorghe Bîrcă. Dumnezeu să-l odihnească. După Bîrcă, care a murit în 1995, când era în mandat, președinte interimar și apoi președinte ales pentru încă două mandate, Mihai Arbagic. Pe urmă, ne apropiem de vremurile noastre, Răducu Filipescu și, de trei mandate, Vasile Iliuță, cel pe care, fără să-și dea seama, unii l-au trecut deja pe locul pe care cândva i se va cuveni. Nu în Palatul Socio-Cultural, pentru că ar fi o blasfemie să ne așezăm acolo, alături de mari domnitori, dar undeva, cum pe Mihai Arbagic îl cinstim astăzi prin faptul că noi desfășurăm activități în sala care îi poartă numele, foarte probabil ca atunci când Dumnezeu ne va chema pe undeva și în numărul lui Vasile Iliuță, pentru că, fără să lingușesc pe cineva, uitați-vă în jur, toți au făcut câte ceva pentru Călărași. Absolut toți. Numai că, la un moment dat, parcă este un blestem. Este foarte bine să nu faci, decât să faci ceva, că deranjezi. Domnul președinte, deranjați în continuare!
Stimați prieteni, la mulți ani, cu ocazia Zilei județului de astăzi și Dumnezeu să ne ocrotească și să existăm, pentru că merităm. La mulți ani!„, a afirmat prof. dr. Constantin Tudor.
După ce ședința festivă de Consiliu Județean s-a încheiat, sărbătoarea a continuat la Palatul Socio-Cultural Călărași, unde a avut loc un spectacol aniversar care a reunit ansambluri folclorice, momente de muzică clasică, programe artistice susținute de Palatul Copiilor, Centrul Județean de Cultură și Creație, precum și ansambluri din județ. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul instituțiilor partenere, și anume Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu”, Centrul Județean de Cultură și Creație, Palatul Copiilor, Liceul Pedagogic „Ștefan Bănulescu” Vocațional și Muzeul Dunării de Jos.
