Managerul Spitalului Județean de Urgență Călărași, Bogdan Mihai, a organizat, în data de 3 martie a.c., o conferință de presă, în cadrul căreia a abordat mai multe subiecte, printre care amintim: gestionarea pandemiei de Covid-19, medici angajați, deficitul de doctori, neconformitățile întâlnite și prioritățile pentru perioada următoare. La întâlnirea cu mass-media au fost prezente atât directoarea medicală a unității spitalicești, Georgiana Enache, cât și directoarea de îngrijiri, Florentina Stamate.
Bogdan Mihai își dorește ca pacienții să beneficieze de servicii de calitate, dar și de respect și susține că spitalul pe care îl conduce va fi transformat, pas cu pas, în ceea ce toți oamenii își doresc.
“Viziunea noastră este una simplă. O să începem să transformăm ceea ce cunoaștem toți despre Spitalul de Urgență Călărași și va deveni ceea ce noi ne-am dori cu toții, din postura de pacient. Managementul nostru va avea finalitate atunci când pacientul se va prezenta în unitatea noastră medicală și va beneficia de un serviciu de calitate decent și de respect, în același timp. Pe de altă parte, acoperim dotările care ne lipsesc printr-o colaborare bună cu tot ceea ce înseamnă partenerii noștri de finanțare, începând cu Casa de Asigurări de Sănătate, Consiliul Județean și zona ministerială”, a precizat acesta.
“Civilizăm tot ceea ce înseamnă acces, proceduri”
Sursa citată a prezentat transformările care au avut loc în spital, privind procedurile și accesul în cadrul instituției spitalicești.
“Dumneavoastră probabil vedeți niște transformări pe care noi am reușit să le aducem în zona noastră de zi cu zi, în sensul să civilizăm tot ceea ce înseamnă acces, proceduri. Și intern sunt multe lucruri care încă nu se văd, dar care vor apărea ulterior în cadrul actului medical. Prima zonă de acces este cea din Ambulatoriu, unde s-a înființat o zonă de așteptare, zicem noi, la nivel decent. Nu e ceva extraordinar, dar e prima etapă în ceea ce înseamnă accesul și programarea pacientului. Avem în vedere înființarea unui call-center. Noi nu descoperim acum ceva, nu creăm ceva nou, doar încercăm să aplicăm bunele practici. Pe ceea ce înseamnă Ambulatoriu, este clar că ce se întâmplă într-o clinică privată, va trebui să implementăm într-o zonă de stat. Pacientul nu o să trebuiască să mai vină să se programeze la medic, să îl caute pe medic, pe asistent. El va suna la un număr de telefon, se va prezenta la o dată stabilită. Medicul va lua legătura cu el, conform protocoalelor cu câteva minute înainte și va investiga, dacă trebuie să facă o investigație complexă. Adică, vrem să ducem într-o zonă impersonală această prestație. Pentru că se întâmplă, ca activitatea să fie perturbată atunci când intervine factorul uman. Ba nu vine, ba nu îi place, și putem specula foarte mult în continuare. E o zonă în care o să fie un acces pe bonul de ordine, cu display, o zonă civilizată, exact ceea ce noi vedem în altă parte și ne întrebăm întotodeauna de ce nu putem face și aici, într-o zonă în care statul pompează foarte mulți bani, bani care nu întodeauna se regăsesc în calitatea activităților derulate în construcții, dotări și în orice. Trebuie să schimbăm lucrurile acestea. Vorbim de sănătate, un domeniu în care oricine, când vine, vrea doar ajutor și respect. Când o să reușim să realizăm un echilibru între cele două, atunci e clar că ne-am îndeplinit misiunea. Sunt multe măsurile pe care le punem în aplicare. Cum vom implementa o măsură, o vom prezenta, o vom mediatiza. Sunt multe probleme interne pe care le descoperim și pe care le rezolvăm, începând cu prezența la program, începând cu comportamentul. Am implementat niște proiecte în ceea ce privește comunicarea aparținătorilor cu cadrele spitalului, în perioada de criză. Am pus două posturi, am detașat oameni din spital, i-am instruit, ca să intre în zonele aglomerate și să ofere relații pe perioada acestor busculade. Dar totul se face pas cu pas, la un sistem care nu a suferit schimbări majore în ultimii foarte mulți ani. Oamenii au preferat să vină și să constate, în cel mai bun caz. Nu întotdeauna să repare. Viziunea pe care am implementat-o aici este una proactivă, în sensul că fiecare să devină responsabil pe zona lui de competență și să încerce să rezolve din probleme, punctual. Unde se împiedică, intervine managementul superior. Și eu, dacă găsesc ceva ce nu pot rezolva, mă duc în altă parte, iau pas cu pas, până ajung într-o zi la minister și încercăm să rezolvăm ceva”, a punctat interlocutorul.
“Prioritatea noastră a fost să aducem medici”
De când acesta manageriază spitalul, la Călărași, au fost angajați nouă medici, pe diferite specializări. În prezent, la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Pompei Samarian” lucrează 105 medici, din care nouă sunt rezidenți.
“Ca bilanț, prioritatea noastră a fost să aducem medici. În cini luni de zile, am reușit să aduc nouă medici la spital. Dintre ei, șapte sau opt sunt medici care au absolvit anul acesta. Am preferat să deschid o zonă care până acum nu a fost abordată. Medicii tineri întotodeauna au fost marginalizați. I-am sunat, am discutat cu fiecare în parte și am încercat să le arăt că aici se poate să facem altceva. Ei au crezut în proiectul acesta. Sunt medici care vin din București, Constanța, pentru a lucra la noi, pentru că au crezut și cred în ceea ce le-am explicat că ne dorim să facem. La acest moment, avem un număr de 105 de medici, dintre care nouă rezidenți. Nouă medici din această valoare reprezintă 10%. Deci, am reușit, cumva, în câteva luni, să creștem un indicator foarte important, numărul de medici, cu 10%. Mai avem discuții și pe alte zone. Vrem să stabilizăm tot ceea ce înseamnă zona deficitară. Avem o discuție cu o echipă de cardiologi, dar nu ne facem, la momentul acesta, atât de multe planuri, până când nu reușim să îi vedem în spital. Mai suntem într-o discuție cu un medic ATI-ist, pe care vrem să îl aducem la spital. Sunt discuții de zi cu zi. Este foarte greu să schimbăm optica și în ceea ce privește spitalul, și în ceea ce privește localitatea, pentru că oamenii vin, se uită și spun ‘e ok aici’. Ce fac după? Și atunci, le spui, le arăți despre ce este vorba. Marele avantaj, într-o formă sau alta, este că suntem la o oră și jumătate de București și Constanța. Dacă eram într-o zonă mult mai depărtată, nu cred că reușeam să aducem medici, indiferent ce proiect le-am fi pus în față oamenilor. Viziunea mea cam aceasta este, în mare. La un moment dat, va trebui să facem spitalul nu neapărat să fie pe profit, dar măcar să nu meargă pe pierdere. Asta este zona în care va trebui să mergem, pentru că asistăm la o perioadă în care costurile explodează, finanțările, pe de altă parte, se diminuează și noi trebuie să găsim un echilibru, astfel încât să asigurăm actul medical în condiții de calitate și la niște costuri câteodată minime, ca să putem supraviețui”, a mai spus managerul.
“Avem un deficit de 44 de posturi pe care le-am scos la concurs”
Bogdan Mihai a punctat și câteva lucruri despre gradul de ocupare a posturilor în spitalul județean.
“Referitor la gradul de ocupare a posturilor, avem 1.045 de posturi aprobate. La momentul acesta, avem un deficit de 44 de posturi pe care le-am scos la concurs. Deja am început procedurile să le scoatem la concurs. Și încercăm să echilibrăm lucrurile. Am demarat o modificare de structură, în sensul că au fost multe situații în care am constatat lipsa unor specialități, cum ar fi endocrinologie, unde am găsit doi medici care vor să vină aici și nu există post creat. Nimeni nu s-a gândit că la un moment dat vom avea nevoie și de un endocrinolog. Modificarea aceasta de structură presupune o autorizare din partea Ministerului Sănătății. E de durată, respectiv 2-3 luni. Dar e și foarte complexă, pentru că nu poți să o faci decât o dată la doi ani. Și când o faci, trebuie să proiectezi bine, astfel că nu poți să mai revii până în doi ani. (…) Se dă concurs pentru toate posturile libere. Negociem cu medici, la momentul acesta, pe starea de alertă. Legea îmi permite să angajez a doua zi personal. Dar angajarea lor este valabilă doar pe starea de alertă. După ce se termină starea de alertă, pe o perioadă de 30 sau 60 de zile, dacă nu se organizează concurs, contractul încetează. Așa e legislația în România.”
Deficit de medici pe secția ATI
Cel mai mare deficit de medici există pe secția ATI, unde ar fi nevoie de nouă doctori. În prezent, pe ATI își desfășoară activitatea doar doi medici, însă cel care conduce spitalul afirmă că există unități medicale, în țară, care nu au niciun medic ATI-ist.
“Cea mai mare zonă în care toată lumea, la momentul acesta, se uită foarte atent, este cea de ATI. Există un deficit, la ora actuală, de nouă medici. Am reușit să aducem doi medici. Noi suntem chiar într-o zonă fericită pentru că avem 2 cadre medicale din 11. Sunt spitale în țară care nu au nici măcar unul. Zona de Cardiologie și cea de Neurologie sunt prioritare. Specialitățile acestea sunt, în general, vânate peste tot. Nu găsim specialiști. Avem posturi deficitare, dar noi scoatem toate posturile la concurs. De exemplu, ORL-ul, o specialitate pe care toată lumea o accesa sau dorea să o acceseze și nu avea ofertă. Am adus doi medici foarte buni, foarte tineri, unii cu stagii în străinătate, foarte pregătiți, care vor constitui nucleul, vor face operații. Spitalul Călărași va ajunge să facă operații pe ORL. La fel, vom face operații oftalmologice, am adus un medic din Constanța. Ducem într-o zonă de nornalitate micile probleme cu care pacienții ar fi trebuit să se ducă în altă parte. Asta era marea noastră problemă. Evaluarea mea internă este că la nivel spitalului de urgență, actul medical este peste medie, dar nu corespunde percepției din afară. Percepția din afară este alta. În esență, se fac operații destule, cu grad mare de complexitate, dar percepția este alta și aici intervine problema atitudinală. De aici vine percepția greșită. Lumea sună la telefon. Am introdus un sistem de comunicare, am publicat numerele de pe secții. Surpriză, nu răspundea nimeni la numerele de pe secții. Am apucat de am sunat eu, penyru a vedea dacă îmi răspund. Și oamenii s-au obișnuit că trebuie să răspundă. Este foarte greu să urnim un sistem care nu a funcționat optim ani de zile. Vin la mine oameni cu probleme care există din 2008, 2009, chiar 2005. Și le spun să îmi dea referatele anterioare, prin care au semnalat problemele sau să îmi dea notele de infromare și îmi spun că nu le-au întocmit. Și atunci, cum vor să rezolvăm? Să vă dau un exemplu: secția ATI. Am văzut toți când se întâmplă un eveniment, ce presupune. O să vă spun un secret. La nivelul secției ATI, paturile nu pot fi scoase. De ce? E mai lat patul decât ușa. În 2008, nu exista un ordin. În 2009, a apărut ordinul 1500, care reglementa pe ATI. În mod normal, din 2009 până acum, trebuia găsită o soluție, modificată structura ușii, ca să poți ieși cu patul. Conducerea județului nu aș vrea să zic cine era, ce făcea. Poate nu știa, poate managementul de atunci și până încoace nu a văzut problema aceasta. Acum am reluat discuțiile, să vedem cum în plină criză putem să modificăm asta, pentru că vreau să ajungem la un standard normal. O să mergeți prin spital și o să vedeți că am început niște zone de reabilitare. Primul lucru pe care l-am făcut, a fost să punem uși, am cumpărat uși. Facem cu resurse proprii. Am angajat doi zidari, facem foarte multe lucruri din resurse proprii. Noi am cumpărat materiale și anagajații au făcut. Deci, se poate. Nu trebuie să contractăm firme ca să facem orice”, a menționat sursa citată.
“Fiecare manager a fost un mic mogul”
Criza de medici se găsește, cel mai des, într-o zonă care ține de atitudine, spune Bogdan Mihai.
“Criza de medici, dacă vom căuta cauza ei, o vom găsi, poate, într-o zonă sistemică, dar cel mai des o găsim într-o zonă atitudinală. Văd cum intră la mine, pe ușă, oamenii. Oamenii intră spășiți și îmi spune ceva treaba asta. De ce intră spășiți? Pentru că așa au intrat în ultimii zece ani. Nimeni nu a stat de vorbă cu ei de la om la om. Fiecare manager a fost un mic mogul. Așteaptă să le spunem noi să ia un loc pe scaun. Eu mă ridic, dacă ei nu se așează pe scaun. Poate asta e și cheia pentru care am reușit să îi aducem aici. Avem o altă abordare. Eu am un proiect amplu în ceea ce înseamnă comunitatea asta a spitalului. Nu știu însă dacă îl voi putea pune în aplicare. De exemplu, la un moment dat, m-am gândit să creăm o grădiniță internă pentru tot ceea ce înseamnă cadre medicale. Avem peste 900 de persoane. Înseamnă câteva zeci de copii, probabil, dacă nu o sută. Lumea caută, în momentul acesta, facilități. Suntem într-o competiție cu țări care au deficit de medici, care oferă niște salarii și niște condiții peste ceea ce putem să ne imaginăm noi acum, ceea ce înseamnă și civilizație. Mulți oameni pleacă, dacă nu au un mediu în care să se simtă bine. Noi nu le putem asigura toate nevoile materiale, dar hai să încercăm să schimbăm, să le oferim prima oară climatul. Oamenii trebuie să simtă că sunt apreciați și că se pot dezvolta, și că au sprijin în orice problemă. Ușa mea este deschisă, toți știu, începând de la femeia de serviciu, de la paznic, până la directorul medical. Oricine are o problemă, vine la mine și în procent de 99% iese cu ea rezolvată.”
“Pentru perioada următoare, nu putem decât să mergem pe o lecție a lucrului învățat”
Bogdan Mihai a preluat mandatul în plină pandemie de coronavirus. El a afirmat că a reușit să o gestioneze cu ajutorul directorului medical, Georgiana Enache și directorului de îngrijiri, Florentina Stamate.
“Am depășit pandemia împreună cu echipa aici de față, pentru că nimeni nu cunoaște mai bine ca dânsele ce înseamnă substratul activității medicale. Doamnele director, fiecare pe zona de competență, au proiectat sistemele, le-am validat împreună și am pornit de la niște nevoi reale. Am început să facem scenarii. Pe lângă asta, am avut niște forme de ghidaj și niște reglementări date de către Ministerul Sănătății pentru tot ceea ce înseamnă situații potențiale, la care am adăugat noi niște dezvoltări legate de particularizarea zonei în care ne aflăm și am găsit și proiectat circuite, am delimitat zone, am făcut zone tampon, am făcut o zonă de așteptare care nu era reglementată la UPU, dar am gândit-o noi ca potențială nevoie, cee ce s-a și confirmat ulterior. Pentru perioada următoare, nu putem decât să mergem pe o lecție a lucrului învățat, dar cu mențiunea că poate să apară un neprevăzut. Care va fi el, nu putem să îl cuantificăm decât în baza a ce resurse avem. Mai departe de resursa existentă, nu poți să faci scenarii.”
Priorități la Spitalul Județean de Urgență
Interlocutorul a subliniat prioritățile pe care le are pentru perioada următoare.
“Despre echipamente pot să vă spun că, la momentul acesta, nu suntem într-o zonă de deficiență majoră. Sunt zone care țin de noile specialități pe care le aducem și unde mai avem nevoie să mai cumpărăm la solicitările medicilor. De exemplu, au venit medici ORL-iști, ne trebuie un anumit scaun, un anumit echipament. Pe unele le-am cumpărat, pe altele le-am trecut pe o listă de investiții. În ceea ce privește cealaltă parte a priorităților, vrem să schimbăm fața acestor incinte pe care mergeți de ani de zile, care sunt neschimbate. Vrem ca cetățenii să trăiască cu impresia că sunt într-un spital din 2021, pe oriunde ar merge prin instituția spitalicească. Avem o problemă cu corpul FCH, pentru că el are, conform unor expertize, un risc seismic. Vom face o nouă expertiză, să vedem, într-adevăr, unde ne aflăm, ce trebuie, dacă rămân câteva etaje, dacă nu rămân, apoi vom trece la următorul pas imediat. Dacă avem rezultatul, vom începe reabilitarea lui, într-o formă sau alta, în funcție de ce ne spune expertiza. Dar asta este o discuție ca proiecție, deoarece prioritar este și proiectul pe fonduri europene, care va urma să fie semnat în perioada următoare, cel care se referă la reabilitarea termică a corpurilor A,B,C,D. Nu prea am mai văzut ca alte spitale să arate așa cum va arăta forma finală a celui de la Călărași. Deci, acolo se va schimba. Vom încerca să facem o parcare pentru cadre medicale, în spate, deja am o proiecție. Acum există multe variabile în tot ceea ce v-am spus, începând de la finanțare, buget și valul 3 de Covid pe care îl așteptăm. Sunt multe lucruri de făcut. Dar totul depinde de niște factori pe care nu întodeauna îi controlăm”, a conchis managerul Spitalului Județean de Urgență Călărași, Bogdan Mihai.
